[Saurian]

În prealabil postat de erzbet

Deci pentru tine, omul numai prin suferinta se poate mantui, nu? Atunci de ce ne mai nastem si nu ramanem in starea superioara de dinaintea nasterii? De ce Dumnezeu ne da viata, daca ne face atat sa suferim? Daca in mainile mele ar sta soarta si suferinta unui biet copil bolnav, si as avea puterea sa il vindec, nu as mai sta pe ganduri.
Atat timp cat se sustine ideea ca Dumnezeu nu se amesteca in liberul arbitru, exemplul tau nu este relevant. S-a amestecat in mod indirect, prin uciderea copilului. Deci copilul nu a mai avut ocazia sa isi ucida parintii, sa faca o alegere. In schimb Dumnezeu putea interveni in alte moduri, putea sa ii ajute pe toti trei sa se mantuiasca, fara sa ucida un prunc nevinovat pentru pacatele parintilor.
Ma pune pe ganduri: Chiar ai putea sa ii spui unui copil de 5 ani sa zicem, bolnav de leucemie, ca este norocos,sa se bucure pentru boala lui, cand ii citesti in ochi o dorinta vie de viata?
Gandeste-te ca pentru noi moartea cuiva drag reprezinta o pierdere. Pentru cel ce moare, moartea il desparte de toti. Pentru el, moartea e moartea tuturor.
Sunt de acord ca moartea este calea spre implinire, atunci vom intelege tot ce nu putem intelege acum. Dar momentan, viata asta concreta e singura existenta reala, dovedita, palpabila, pe care o avem. Mai ales cand ni se spune cat de bun este Dumnezeu si daca te uiti putin in jur, vezi numai nedreptati, crime, morti; de ce permite Dumnezeu asa ceva? In aceste conditii, ideea de viata vesnica si dreapta pentru cei ce sufera este mai mult o consolare pentru nereusitele vietii pe pamant. De aceea nu mi-as irosi viata pe care o am slujind si sacrificandu-mi tineretea respectand niste dogme si o ideologie in care nu prea mai pot crede. Daca voi ajunge in Iad, daca exista, macar voi stii ca scurta mea existenta umana a reprezentat fericirea mea suprema, considerata poate iluzorie. Dar as sti ca mi-am trait "ora de iubire". De asta mi se pare atat de tragica moartea copiilor nevinovati: ei nu au dreptul sa aleaga.

Iarta-ma, dar nu m-am gandit la ca ai astfel de ganduri. Ce pot sa spun? Si eu mult timp aveam astfel de nemultumiri. Dar pana la urma totul consta in a avea o incredere oarba in Dumnezeu. Trebuie sa crezi ca Dumnezeu ne-a creat din dragoste si tot ce face e ca sa ne duca la fericirea vesnica. Sunt niste intrebari care inca ma mai tulbura si la care nu le-am gasit raspunsul. Totusi ceva pot sa fac. Sa iti prezint o intamplare pe care am trait-o si care te va putea mangaia ( cel putin asa sper ). Eu am vreo 20 ani dar am o sora de 3 ani. Tin la ea foarte mult, mai mult ca la paintii mei sau fratii mei. Am avut impreuna parte de greutati ce a facut sa ne apropiem foarte tare ( si nu-ti doresc sa ai parte de astfel de greutati cu un copil de vreo 2-3 ani. Ce poti sa-i faci? ). Nu demult timp nu stiu din ca cauza ( nimeni nu stie ) sora mea s-a imbolnavit, vomita toata noaptea. Ma rugam la Dumnezeu fara rost ca nu ma asculta. Era groaznic. Mai tarziu se intampla ceva ce are legatura cu mine. Sunt prea multe greutati. Ma rog la Dumnezeu sa-mi dea o mangaiere orice. La Dumnezeu nu-I pasa. Urmatoarea seara Il hulesc groaznic pe Dumnezeu si sfinti. Apoi imi amintesc de o veche prietena. O persoana credincioasa care m-a mai ajutat in astfel de necazuri. Dar prietenia noastra fusese rupta din cauza mea. Intr-un gest de disperare apelez la ea. Imi spune ca se va ruga pentru mine. Iar in acea seara visez ceva. Visul e mai lung dar in esential ajung sa vorbesc cu o pustnica care imi zice ca ce a patit sora mea e ceva normal. Si se schimba visul iar apoi ma trezesc. Peste o zi doua imi spune sora mea ca a visat un ingeras ( mi-l descrie mare cu galben) care i-a zis sa nu-i fie frica ca Doamne-Doamne si ingerasul sunt cu ea. Apoi s-a transformat ingerasul in niste pui pui care au zburat pe capul ei. Sper sa nu te fi smintit. Ai putea sa gasesti tot felul de scuze sa-mi dai explicatii. Dar eu vad aici mana lui Dumnezeu care nu ne-a parasit. Da, Dumnezeu deseori ni se pare nedrept dar stie El ce face.