Citat:
În prealabil postat de eduardd
 Am sa incep cu o povestioara citita in cartea Cuviosul David "Batranul".
La varsta de 3 anisori, sfantul a fugit de acasa la Biserica Sf Ioan Botezatorul (aflata in sat). Sfasiati de durere au pornit spre Biserica sa se roage Sf. Ioan sa ii ajute sa-l gaseasca. Ce credeti? L-au gasit pe copil acolo. Vesel si luminos. Atunci mama l-a intrebat de ce ai facut asta? Ce iti place atat de mult aici de ai alergat la Biserica fara sa ne anunti?
Iar copilasul raspunde simplu:
Aripile Sfantului Ioan! El m-a adus aici. Mi-a aparut in vis si m-a intrebat daca vreau sa ii vad casa...M-a luat de mana, m-a adus aici apoi s-a urcat din nou in icoana...
Dar viata Sf Cuv Onufrie o sititi? El, este cel care hranea din mana sa pe Mantuitorul, Prunc fiind in bratele Maicii Sale. cerea paine de la bucatarie si o impartea zilnic Pruncului Iisus..
Cum am putea sa spunem ca nu ne place in Biserica cand icoanele sunt VII?..
Ce-mi place mie in Biserica?Ca nu ma simt niciodata singura .
|
Am vazut aceasta postare si astfel mi-am amintit de un alt fir in care se discuta despre cinstirea icoanelor . Astfel s-au segregat atunci 2 practici , dar mai ales 2 atitudini, de ,,tolerare" a icoanelor in casa sau de a le cinsti . Mi-aduc bine aminte ca intr-unul din grupuri chiar a existat un frate (nu doresc sa-i mai dau numele) care spunea ca el si la toaleta are icoane deoarece acolo in singuratate , in intimitate , poate cugeta la cele sfinte (?????) O sora , malitioasa cum este ea, s-a gindit sa-l completeze spunind ca chiar la toaleta nu este cazul sa punem icoane deoarece ,,nu este igienic" . Topicul sta marturie cu absurditatile acestora desi cei 2 frati fac parte dintre ,,veneratii" neincoronati ai forumului .
Acum, lasind elucubratiile la o parte si folosind prilejul dat de sora ,,eduardd" care este mai mult decit graitor si nici de cum singular sau rarisim intarim faptul ca harul unei icoane este asemenea conditionat ca si harul preotului precum si a altor lucruri sfinte, adica depinde covirsitor de modul in care procedezi cu el . Ca o icoana sa-si pastreze harul dat la sfintire si sa si-l manifeste este necesar ca ea sa fie cinstita exact ca si cind persoana intruchipata in icoana este prezenta real in casa ta . Adica, se curata periodic de praf cu aghiasma, se tamiiaza cit de des, i te inchini cit de des in timpul unei zile cu ocazia trecerii prin camera sau altele, ii citesti acatistul sau paraclisu macar o data pe luna , la ziua sa , la ziua pomenirii sale calendaristice se fac din nou toate acestea cu mai multa smerenie si consideratie chiar daca cu 2 zile anterior ai mai facut asa . De asemenea , inaintea icoanelor nu umblii desbracat la maieu si chilot(schimbarea hainelor se face la oamenii civilizati in baie... si ce sa mai vorbim de oamenii duhovnicesti !) si cu atit mai mult in pielea goala indiferent de motiv, nu vorbesti in jargon sau vulgar, nu desfrinezi sau daca faci impreunare binecuvintata cu sotul/sotia se face cu trupurile acoperite de lenjuri; icoana va avea candela care functioneaza iar cind te rogi inaintea ei esti imbracat ca si la biserica (adica, cu capul acoperit femeia si fara pantaloni si cu membrele superioare desgolite maxim pina la coate ).
Cinstind cu adevarat persoana reprezentata in icoana abia atunci putem gindi ca icoana noastra este sfinta si ca sfintul respectiv ne ocroteste . Altminteri nu suntem decit depozitarii unor tablouri cu subiect religios !
Istotiografia ortodoxa numara nenumarate cazuri in care icoanele au vorbit sau si-au schimbat cu de la sine putere imaginea initiala (anumite aspecte din imaginea initiala). Mai sus sora eduardd a dat un exemplu dar eu pot sa va spun ca intreg Muntele Athos este plin de asemenea icoane vii . Va dau doar exemplul din paraclisul schitului romanesc Prodromul in care in icoana de la catapeteasma a Sf. Ioan Botezatorul , in momentul in care turcii au intrat in paraclis ca sa-l prade , chipul sfintului din senin a devenit incruntat(fruntea a facut riduri !) , incruntindu-se la un turc, si asa a ramas pina in ziua de astazi . Copiile foto ale icoanei care se vind in toata lumea ca marturie ... stau marturie !
In concluzie , nu ne obliga nimeni sa avem in casa icoane sau sa le cinstim dupa dreapta cuviinta dar de voim sa avem sfinti in casa apoi avem niste obligatii precise... ca si mai toate pe care le tot discutam dar pe care multi de fapt le tagaduim.