Frate Liviu, somn am slava Domnului si inca unul linistit prin darul Sau. Nu e cazul sa exagerezi cu astfel de semne de intrebare. Eu nu preocup de mantuirea altora in detrimentul propriei mantuiri, insa sa stii ca mantuirea noastra personala depinde si de a celorlalti in multe cazuri.
Subiectul propus aici doreste sa clarifice nevoia de dialog intre confesiuni. Aceasta problematica este una actuala, este un aspect important al vietii bisericesti, este un capitol al activitatii Bisericii noastre si ne priveste in mod direct. Eu prefer sa nu fiu indiferent, poate pentru ca am o marturie de dat in acest sens si poate pentru ca si pentru asta m-a randuit Dumnezeu.
Lucrurile pot evolua in bine sau pot degenera, totul depinde de modul in care se desfasoara acest dialog extrem de necesar. Gandeste-te cati crestini ortodoxi traiesc in diaspora. Fara dialog cu celelalte confesiuni acestia ar fi izolati si poate chiar lipsiti de posibilitatea de a-si practica propriul cult.
Ceea ce ma deranjeaza pe mien personal este faptul ca de cele mai multe ori impotriva acestui dialog ecumenic se pronunta cei care habar nu au despre ceea ce voieste cu adevarat Dumnezeu in privinta relatiilor dintre crestini, despre atitudinea corecta pe care trebuie sa o avem, despre realitatile concrete ale diasporei romanesti, despre gravitatea comportamentului marcat de dusmanie impotriva propriilor frati, fie ei rataciti sau nerataciti.
Ceea ce ai punctat f bine este supunerea fata de mai marii nostri care hotarasc impreuna cu Duhul Sfant aceste lucruri. Mi-e teama insa ca si aceasta supunere este pusa la indoiala de cei carora ura le este mai draga decat iubirea si adevarul.
|