Imi cer scuze de la inceput pentru lungimea postarii, dar cele ce urmeaza explica de ce calugarii sunt expusi atator incercari, carora le rezista sau nu.

Sf. Ignatie Briancianinov:
"NECAZURILE VOR FI PARTEA CALUGARILOR DIN VREMURILE DE PE URMA (fragment)
“Sfintii Parinti, calugarii din primele veacuri crestine, au fost crestini desavarsiti, plini de Duhul Sfant. Ei au avut descoperiri de sus referitor la monahismul vremurilor de pe urma si au fscut referitor la acest subiect proorocii care se implinesc sub ochii nostri. Toate prezicerile parintilor sunt de acord in a spune ca monahii de la urma vor duce o viata manastireasca saraca, pentru ca nu le vor fi acordate nici puterile psihice si spirituale, nici belsugul harului de care se bucurau primi calugari, si ca isi vor castiga mantuirea cu mare greutate.
Un oarecare calugar egiptean a cazut intr-o zi in extaz si a avut o viziune duhovnicească. A vazut trei calugari pe malul marii. De pe celalalt mal o voce le striga: “Luati aripi si veniti la Mine!“. După ce au auzit această voce, doi dintre cslugsri au primit aripi de foc si au zburat deindata pe celălalt mal. Al treilea a ramas singur acolo unde era. A inceput a plange si a striga. In final si el a primit aripi, dar nu de foc; acestea erau atat de slabe incat a traversat marea cu mare frica si intalnind foarte multe obstacole. Adesea puterile il lasau si se involbura in mare; vazand ca se ineaca, a inceput sa strige... in sfarsit, sleit de puteri, a ajuns la malul celalalt. Primii doi calugari reprezinta monahismul primelor veacuri, pe cand cel de-al treilea reprezintă monahismul vremurilor de pe urma, sarac atat numeric cat si in realizari (loan Colov, Pateric, Alba lulia, p. 99).

Intr-o zi Sfintii Parinti din pustia Scetica vorbeau profetic referitor la neamul de pe urma. “Ce-am facut noi?“, se întrebau ei. Unul dintre ei, mare batran, awa Ishirion a raspuns: “Noi am implinit poruncile lui Dumnezeu“. Ei l-au intrebat ce vor face cei ce vor dupa ei. Avva a raspuns: “Ei vor implini pe jumatate ceea ce am facut noi“. Apoi l-au întrebat din nou: “Si ce vor face cei ce vor veni după ei?” Avva Ishirion a raspuns: “Ei nu vor implini nici o lucrare calugareasca, dar vor fi incercati de ispite, si aceia dintre ei care vor starui pana la sfarsit vor fi mai mari decat noi si decat parintii nostri“.

Arhimandritul Arcadie, superiorul manastirii Sfantul Chiril din Novozersk, mort in 1847, relatează urmatoarele: “Intr-o zi, pentru un motiv oarecare, eram foarte intristat. In aceasta stare m-am dus la Utrenie, si, in timp ce stam in biserica, ma gandeam la tulburarea mea. Nu stiam ce o sa mi se intample: involuntar am inchis ochii, intr-un fel de absenta, dar nu dormeam, caci auzeam limpede fiecare cuvant ce se citea. Deodată l-am vazut in fata mea pe patronul manastirii noastre, Sf. Chiril. El mi-a zis: ‘De ce esti abatut? Nu ştii tu ca monahii din vremurile de pe urma se vor mantui prin ispite?’ Auzind aceste cuvinte, arhimandritul si-a revenit in sine. Vedenia a lasat in sufletul acestui staret extrem de simplu - caci asa era Arcadie - o pace profunda.

(din Sf. Ignatie Briancianinov - “Faramiturile ...)

Aceasta pace ar trebui sa se asterne si in sufletele noastre, stiind cele de mai sus.