Citat:
În prealabil postat de iustin10
"Maniati-va si nu pacatuiti ! Sa nu apuna soarele peste mania voastra "
Asa cum a spus si Mihai-Anca sa canalizeze mania spre altceva ,de exemplu :ma manii pe mine,ma manii pe pacatul meu ,ma manii pe nedreptate.Si sa faca la fel cum ar face cand e nervos : sa tranteasca ,sa zbiere,sa se aprinda. Dar sa o faca cu pacatul.Caci Dumnezeu nu respinge pe cei aprinsi si nervosi,ci pe cei care fac rau aproapelui,si nu se caiesc de asta
|
Mania este doar un efect si trebuie descoperita cauza individuala pentru care cineva reactioneaza intr-un anumit mod,in anumite circumstante.
A ignora mania,a o tine sa mocneasca in tine sau sa o intorci impotriva ta nu este o solutie de a te vindeca.
Nu faci rau aproapelui,de acord,dar a-ti face rau tie insuti este un pacat la fel de mare,iar mai devreme sau mai tarziu omul respectiv va exploda sau va defula in moduri distructive pentru sine.Te poti imbolnavi realmente chiar si fizic,tinand aceasta otrava in tine.
Foarte multi oameni nu stiu sa comunice,nu stiu sa spuna celor din jur ceea ce ii nemultumeste si mocnesc in ei frustrarile pana nu mai pot,de multe ori ajung sa se minta pana si pe ei ca totul este in regula,iar cand cutitul le ajunge la os,vorba romanului,izbucnesc ca o bomba cu ceas.
La altii este o forma de a-i manipula si controla pe ceilalti,fiind convinsi ca prin agresivitate verbala si psihologica reusesc sa ii domine pe cei din jur.Este si acesta un mijloc de aparare al individului respectiv,in momentul in care simte ca pierde teren intr-o anumita circumstanta.Deasemenea,el stie ca acest proces de intimidare a mai functionat si cu alte ocazii,de aceea il aplica.
Ce mai poate ajuta la modul real este rugaciunea,sa fii intr-o permanenta conexiune a sufletului si mintii cu divinitatea,iar atunci pornirile agresive se dizolva.
Este stiut lucru ca un om care are o viata spirituala intensa este foarte echilibrat,bland,ai un sentiment de pace in preajma sa si chiar si atunci cand este agresat de cineva nu raspunde cu aceasi moneda,ci cu duhul blandetii.
Dar,din pacate nu toata lumea este la un asemenea nivel...
A fi in conflict cu cineva nu este ceva rau,cum sunt multi tentati sa creada,dimpotriva: prin conflicte se pot solutiona problemele existente intre doi oameni,de orice natura ar fi ele.
Problema este ca trebuie sa invatam sa fim in conflict intr-o maniera constructiva si sa nu raspundem agresivitatii cu agresivitate,ci prin comunicare.
Dar,de cele mai multe ori,in timpul unui conflict se ajunge la certuri violente,deoarece nimeni nu asculta si fiecare este mult prea preocupat sa isi impuna punctul e vedere.
Aici este un domeniu pe care trebuie sa se lucreze in relatia celor doi oameni si se numeste ascultare reflexiva.
Trebuie sa invatam sa ascultam pe cei de langa noi,sa invatam sa negociem si sa gasim acea cale de mijloc satisfacatoare pentru amandoi de a solutiona subiectul conflictului.
Fiecare dintre noi este un univers individual distinct si indiferent de natura relatiei despre care vorbim,conflictele sunt inevitabile.Deci,nu de ele trebuie sa ne temem,ci trebuie sa stim cum sa le gestionam intr-un mod constructiv.