Citat:
În prealabil postat de sophia
Este una din evangheliile care imi plac f.mult.
Predica de azi nu a fost grozava, eu am primit altfel aceasta pilda.
Aceasta evanghelie mi se pare mie ca defineste f.bine credinta, mai precis, ce trebuie sa faca un adevrat crestin:
1. Incredere in Dumnezeu si puterea Sa (sutasul avea alta credinta, daca avea una, si totusi a venit la Iisus cu increderea ca il va vindeca pe lucratorul sau).
2. Smerenie - sutasul s-a declarat nedemn ca Iisus sa vina in casa sa si a rugat: e suficient sa Spui si omul se va vindeca.
3. Mila/iubire de aproape de aproape - faptul ca s-a dus sa se roage pentru lucratorul sau, este impresionant (mai ales pentru un om cu o oarece pozitie, functie - doar avea 100 de soldati in subordine).
Sa luam deci aminte...
|
Va propun o reflectie un pic mai profunda. Exista in evanghelie numeroase pilde cel putin la fel de tari , daca nu mai bine , care vorbesc despre credinta . Va las marea bucurie sa le descoperiti de-alungul unui an bisericesc. Dar sa revenim :
1. nu uitati , romanii erau politeisti iar de la imparatul Octavianus Augustus venerau si pe imparat ca pontifex maximus ! Credinta in D.zeu a romanului este cea mai mica probabilitate, nici pe Hristos nu-l vedea ca pe un dumnezeu ci ca pe un ales, cel mult un proroc !
2. inainte de a se declara nedemn (din ce punct de vedere era nedemn ?) sutasul arata ca nu era un ignorant roman ci ca el cunostea preceptele mozaice prin care un evreu nu putea intra in casa unui pagin deoarece se spurca si pe linga faptul ca trebuia sa urmeze un ritual de curatire era marcat ca unul care facea un sacrilegiu si incalca Legea.Isi arata astfel comportamentul parcimonios , precaut si preventiv fata de un evreu despre care auzise lucruri incredibile si in care incepuse sa creada nu ca ar fi fost D.zeu (auzise notiunea dar nu o traia, el fiind politeist) ci un ales al cerului. Nedemnitatea sutasului era din respect pt. Iisus si nu din ceea ce-l privea pe el, el era centurion roman cu toate demnitatile si onorurile unui comandant roman. El era cotropitorul, cel ce supusesera pe Israel , cetatean al unui stat puternic, civilizat, superior caruia Israel era obligat sa-i acorde cinstea cuvenita . Iata deci ca sutasul consimte liber la schimbarea ,,valorilor" si a intietatii din respect si probabil ca si iubire pt. un profet . Nu iubirea si nevoia (constringerea prin situatie) sa, pt. sluga sa ci din grija si precautie pt. profet are comportamentul in consecinta ! Faptul ca adauga ca este suficient sa zica cu cuvintul este o afirmatie cu multa talmacire !
3. faptul ca sutasul este interesat de soarta slugii sale iarasi este semnificativ si mult de talmacit . In epoca romana , sclavagismul, copii, femeile , slugile si sclavii nu contau, nu existau cu drepturi sociale, nu se numarau la recesaminte, ci stapinul lor aveau asupra lor dreptul de viata si de moarte. Faptul ca sutasul il considera un egal al sau interesindu-se clar de soarta slugii arata defapt umanitatea, omenitatea cum spune romanul, a militarului , disponibilitatea si profunzimea lui spre valorile eterne si simple (necomplicate)ale omului, depasind cu mult cultura, mentalitatea si legislatia romana civila si militara a momentului, simplitate care va sfirsi la urma urmei prin botezul sutasului de catre sf.ap. Petru si hirotonirea sa ca episcop mai tirziu. Este exceptional acest sutas , figura sa , exemplul sau ... mai ales ca el era dintre pagini . Chiar de atunci si astazi si inca pina la sfirsitul veacurilor profetia Mintuitorului, ca sa zic asa, se implineste continu : ,,... si veti vedea pe multi dintre pagini/neamuri stind la masa imparatului iar pe fii lui Israel fiind aruncati afara" Nu conteaza ca avea in subordine 100 sau 10 sau 2 slujitori ci ca ii privea ca pe sine insusi intro lume in care asupra slugilor aveai drept de viata si de moarte . Sau cu alte cuvinte sutasul nemozaic fiind si nici din ceata celor 70 de ,,apostoli" care auzise constant cuvintul Mintuitorului el implinea porunca lui Iisus ,, ...iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti "
Sa nu credeti ca Hristos a ramas impresionat de sutas si a afirmat ca asemenea credinta nu a intilnit in tot Israelul se baza atit pe respectul si venerarea Mintuitorului cit si pe valorea sufletului romanului .
In sfirsit, aceasta pericopa (fragnet, bucata) de evanghelie este foarte amplu tilcuita iar preotii care sunt ,,cu har " asa cum obisnuim noi forumistii sa spunem are o grea misiune pt. a o talmaci la marea sa valoare dar poate folosim toate elementele componente ale sale pt. ,,educarea " enoriasilor in trairea in duh si adevar .
Eu nu am dorit sa va critic iar daca mi-a scapat ceva intr-un asemenea sens va rog sa ma iertati , am vrut doar sa adaug citeva amanunte la ce ati spus dvs. si sa sfirsesc prin a fi de acord ca parabola este extraordinara pt. ca ,, Aceasta evanghelie mi se pare mie ca defineste f.bine credinta, mai precis, ce trebuie sa faca un adevrat crestin ". Sau ceea ce am vrut eu sa adaug , desi nu am extins prea suficient subiectul, este ca parabola este atit de frumoasa , de profunda si cu multe invataminte incit este un mare pacat sa faci ce fac majoritatea preotuilor ignoranti : de a repovesti pericopa la predica fara a o talmaci sau de a spune citeva cuvinte lasind pe enoriasii neofiti sa descopere ei singuri profunzimea si folosul .