Poate apostolii nu vor fi stiut pe cine au in fata,dar cei in necaz ,instinctiv au stiut.Cand femeea Cananeanca e respinsa oarecum,ea spune :Doamne ajuta-ma ! La fel tatal care se roaga pentru fiul sau demonizat.Apoi toti cei vindecati ,il recunosc ca Domn si Dumnezeu.
Caci un om bolnav,si in zilele de azi,isi pune toata speranta intr-o minune,isi pune toata speranta in vindecare,in vindecator. De aceea toti cei saraci,toti cei bolnavi,toti cei morti sufleteste (prostituate ,vamesi) ,toti acestia care simt cu mult mai multa puterea decat noi,cei obisnuiti,au stiut ca au in fata pe Mangaietor. Toate gloatele de care nimeni nu avusese grija pe atunci,si carora dintr-o data li se vesteste Imparatia ,si inca in limbajul lor obisnuit,in pilde,au stiut ca au in fata ceva si pe cineva neobisnuit.Caci ei ziceau:
'Niciodata nu a mai vorbit un om ca omul acesta'
Sutasul ,stand in umbra,si urmarind toate aceste minuni,vazand cu ochii sai vindecari,sutasul zic,un om obosit in razboaie,care cunoscuse desertaciunea vietii,desi era un ales al sortii oarecum,a vazut in Mantuitorul,cel putin cel mai minunat lucru care il vazuse pana atunci.
De aici si respectul sau:'nu sunt vrednic sa intrii in casa mea',din pricina recunoasterii majestatii,celui de la care cerea mila,e drept ca pentru un supus al sau. A stiut ca cel la care se adreseaza,iubeste omul,chiar daca acela e sluga,asa cum dreptatea sa i-o spunea ca trebuie sa fie.
|