[Unknown]

Karl Frederic Gauss (1777-1855), recunoscut geniu matematician, care a descoperit progresiunea aritmetică la vârsta de nouă ani, teoria ecuaţiilor algebrice, calcularea orbitelor eliptice, mişcarea corpurilor cereşti în jurul soarelui, calculul probabilităţii, recunoscut ca cel mai mare matematician al tuturor timpurilor, la 20 aprilie 1848 scrie prietenului său Bolyai: "Apropierea sfârşitului este pentru mine o garanţie sigură a schimbării fericite care ne aşteaptă după moarte!"
KarI Linne (1707-1778), mare savant suedez, primul care a stabilit sistematizarea botanică, studiind planul după care sunt aşezate frunzele plantelor, a exclamat: "Am văzut urmele picioarelor lui Dumnezeu". Tot el spunea: "Din papilele limbii unui ateu, eu voi dovedi existenţa lui Dumnezeu".
Louis Pasteur (1822-1895), descoperitorul bacteriologici şi al virusului turbării. De la el începe o nouă eră în medicină şi microbiologie. Spunea despre credinţa sa: "Eu sunt credincios ca un ţăran breton, tocmai fiindcă am cercetat. Iar dacă aş cerceta şi mai mult aş fi credincios ca o ţărancă bretonă." Aţi citit anterior discursul său la recepţia de la Academia franceză unde face elogiul creaţiei. Pasteur moare sărutând crucea şi recitând rozariul.
Să mai amintim doar câteva nume de savanţi credincioşi:
Alexandro Volta (1745-1827), a descoperit electricitatea. Era un credincios plin de zel, duminica după ascultarea Sfintei Liturghii făcea cateheză cu copiii în biserica parohială S. Donnino.
Andre Ampere (1775-1836), a descoperit magnetismul şi a creat ştiinţa electrodinamicii; a descoperit legea gazelor, a inventat primul telegraf electric. Prietenul său Ozanam spunea despre Ampere: "Îl vedeam în genunchi alături de copii şi de văduve sărace înaintea altarelor, unde fuseseră înainte de el Descartes şi Pascal..." Acest geniu plin de umilinţă spunea adesea: "O, cât e de mare Dumnezeu, ştiinţa noastră nu-i nimic".
James Clark Maxwell (1831-1879), este considerat autorul teoriei electromagnetice a luminii; acest irlandez credincios se cumineca în fiecare lună, repetând: "Doamne, mie nu-mi pasă de mor ori trăiesc, datoria mea este să te iubesc şi să-ţi servesc. Darul acesta îl aştept de la Tine, Doamne!"
Urbain Le Verrier (1811-1877), vestit astronom francez. A descoperit planeta Neptun şi a lucrat treizeci şi cinci de ani la tabelele planetelor descoperite. El rosti în faţa Academiei franceze următoarele: "În decursul acestor treizeci şi cinci de ani am fost întărit de opera uneia din cele mai mari ale Creaţiei şi de gândul ce-l întăreau în mine adevărurile nepieritoare ale credinţei creştine".
Charles Lyell (1797-1875), geolog irlandez, autorul principiilor geologiei moderne declară: "Oricare ar fi direcţia cercetării noastre, descoperim peste tot dovada unei inteligenţe creatoare, providenţa sa, înţelepciunea şi puterea sa."
Henri Modler (1794-1874), astronom german, autorul primei hărţi a lunii, spune: "Un explorator ştiinţific nu poate deveni ateu, căci nimeni ca el n-a putut privi atât de profund în atelierul lui Dumnezeu şi n-a putut admira înţelepciunea Sa eternă; el nu poate decât să-şi plece genunchii în faţa măreţiei Spiritului Divin."
George Sand (1804-1876), scriitoare franceză, zicea: "Nu cunosc altă credinţă şi refugiu decât credinţa în Dumnezeu. Fără această credinţă care a făcut gloria omenirii, popoarele sunt nişte turme care se luptă sfâşiindu-se unii pe alţii..."

Enumerăm mai jos şi câţiva oameni de ştiinţă ai secolului nostru:
Albert Einstein (1879-1955), cel mai mare fizician al secolului. Premiul Nobel pentru fizică în 1921. Ecuaţia lui Einstein E=Mc2 (Energia; Masa; viteza luminii în cm/secundă.) Teoria relativităţii care a marcat profund ştiinţa modernă; prin teoria quantelor a descoperit fotonul etc. Era de religie mozaică, dar credincios. Când era vorba de ordinea din micro- şi macrocosmos avea o expresie: "Dumnezeu nu se joacă în zaruri (adică, nimic nu este la întâmplare)". Despre credinţa sa zicea: "Orice om de ştiinţă serios trebuie să încerce un sentiment religios neputând să-şi imagineze că armonia pe care o descoperă s-a putut face de la sine. În acest univers incomprehensibil se descoperă o infinită raţiune superioară. Opinia actuală care pretinde că eu sunt ateu, este eronată. Acela care susţine acest lucru nu a înţeles teoriile mele ştiinţifice. Convingerea mea în prezenţa unei Forţe Raţionale superioare, care este evidentă în necuprinsul univers, formează ideea mea despre Dumnezeu". Elogiind Turnul Eiffel de la Paris, a scris în cartea de onoare: "Admiraţia mea pentru inginerul Eiffel, arhitectul turnului şi cea mai mare admiraţie pentru cel mai mare Arhitect, care a creat universul, Dumnezeu!"
Paul Sabatier (1854-1941) chimist francez, premiul Nobel în 1912. Zicea: "Cred că este iraţional să opui religia ştiinţei, pentru că fiecare trebuie să rămână în domenii distincte. Cei care o fac, dovedesc că nu cunosc sau una sau alta din aceste discipline."
Hans Spemann (1869-1941), biolog german, premiul Nobel în 1935 pentru cercetări asupra mecanismului fiinţelor vii, declara: "Trebuie să mărturisesc că în timp ce fac cercetări am impresia că am în faţa mea o fiinţă cu care dialoghez şi care mă depăşeşte total prin inteligenţa Sa. Această prezenţă de necrezut trezeşte în cercetător un respect de admiraţie."
Max Planck (1858-1947), fizician german, creatorul teoriei quantelor. Premiul Nobel în 1928. Era credincios practicant, mergând regulat la biserică. Declară: "Oricât de profund am ajunge cu cercetările, nu găsim nici o contradicţie între religie şi ştiinţă, ci dimpotrivă o concordanţă esenţială. Religia şi ştiinţa nu se exclud, cum cred unii, ci se completează."
Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician italian, a realizat primele linii de telegrafie fără fir. Premiul Nobel în 1909. De pe vasul său din marea Mediterană a aprins lămpile de la Congresul euharistic ţinut la Sidney în Australia. Un fapt fără precedent! El zicea: "Ştiinţa singură nu poate lămuri multe mistere, în primul loc, al existenţei noastre: cine suntem, de unde venim şi unde mergem? Eu declar cu mândrie că sunt creştin, cred în puterea rugăciunii. Credinţa o am nu numai ca membru al Bisericii Catolice dar şi ca om de ştiinţă"!
Sir James Jeans (1877-1946), astronom, matematician şi fizician englez. El a fost unul dintre primii fizicieni care a prezentat marelui public teoria relativităţii şi a quantelor. În cartea sa Universul enigmatic scrie: "Universul se aseamănă tot mai mult cu o gândire uriaşă, decât cu o maşină uriaşă. Descoperim că Universul dă la iveală prezenţa unei puteri planificatoare şi diriguitoare... Teoria ştiinţifică modernă ne obligă să ne gândim la Creator ca lucrând în afara timpului şi spaţiului, care sunt parte a creaţiei Sale, tot aşa după cum pictorul se află în afara pânzei sale... Universul pare să fi fost proiectat de un matematician pur".