[vsovivi]

Dar axiomele euclidiene nu sunt valabile nici dacă folosim picătura sau teoretizăm cu forme fără fond, fără conţinut, deci cu închipuiri de anumite forme unde e permis ca punctele să fie nişte forme fără fond şi e permis ca să se suprapună.

Căci în cazul acesta avem:

1.Prin oricare două puncte neconfundate trece o dreaptă şi numai una;
2.Orice segment de dreaptă poate fi extins la infinit (sub forma unei drepte);
3.Dat fiind un segment de dreaptă, se poate construi un cerc cu centrul la unul din capetele segmentului şi care are segmentul drept rază;
4.Toate unghiurile drepte sunt congruente;
5.Printr-un punct exterior unei drepte se poate trasa o singură paralelă la acea dreaptă.

Reanalize


1. Prin două picături sau două goluri ce nu se confundă trece un singur tub drept imaginar şi numai unul care să le conţină în interior. Pare corect.

2.Orice segment de tub drept poate fi extins la infinit sub forma unui tub drept. Aici apare problema diferenţei dintre segment şi dreaptă adică între segmentul de tub şi segmentul final de tub care va fi la momentul infinit. Şi anume dacă vor avea aceiaşi formă dreaptă. Da, vor fi drepte dar vor fi diferite din punct de vedere al capetelor căci dreapta are un singur capăt, originea care este aceiaşi cu extremitatea şi care coincid căci dacă nu ar fi aşa am tot putea adăuga segmente de tub şi practic nu ne-am afla la momentul infinit, iar segmentul de tub are două capete distincte ce nu coincid. Deci iată cum forma se schimbă chiar dacă linia dreaptă se păstrează, căci dreapta infinită nu are capăt ci originea este şi punctul final iar segmentul are două capete. Ambele, şi dreapta şi segmentul au o lungime fixă iar dreapta are lungimea maximă ce se obţine la infinit. Dar nu se ştie dacă dreapta la infinit va avea un număr întreg de segmente de tub din care s-a tot format prin adăugare dar se ştie că sigur conţine un număr finit şi întreg de segmente şi un ultim segment mai mic sau egal cu segmentul. Deci forma e diferită şi axioma e falsă, căci se păstrează doar proprietatea de a fi drept tubul, căci per ansamblu segmentul final, la infinit, adică dreapta, este diferit ca formă de segmentul din care s-a obţinut.

3.Dacă avem un segment de tub gol de conţinut sau plin cu apă sau cerneală cum vom obţine un tub circular având segmentul ca rază? Am răsuci tubul în jurul originii şi am obţine un disc dar din pricina că tubul ca şi grosime nu are dimensiune zero, rezultă că discul va avea raza mai mare decât segmentul, deci ar trebui ca să tindă grosimea tubului la zero căci altfel oricât de subţire ar fi întotdeauna ar forma un disc ceva mai mare. Iar dacă să zicem că segmentul ar avea capetele sub formă de bilă, jumătate de sferă, abea atunci rotirea segmentului de tub ar forma un disc de aceiaşi rază cu segmentul. Dar asta înseamnă că dintr-un tub nu putem obţine segmente de tub căci într-o parte avem un capăt ca o bilă şi în celălalt ca o bilă scoasă deci noţiunea de segment deja se schimbă căci tubul cu capetele două bile deja nu mai este segment căci dacă ar fi segment atunci adăugând segmente de forma asta am obţine tuburi gâtuite până la un punct infinitezimal deci n-ar mai curge apa prin ele şi deci nu se formează tuburi adică drepte. Deci nu e valabilă axioma nici în cazul ăsta.

4. Ca să poţi verifica axioma asta trebuie să vezi ce se întâmplă cu unghiurile pentru cele formate din drepte şi cele formate din segmente, căci iată că din moment ce foma dreptelor e diferită de forma segmentelor, iar dreptele sunt defapt segmente de lungime maximă ce conţin segmentele care le-au generat prin adaus de segmente pe aceiaşi direcţie, deci au forme diferite segmentele faţă de drepte, este normal ca şi unghiurile chiar dacă sunt drepte, să difere ca formă dacă sunt formate din drepte sau din segmente. Deci dacă forma segmentului se schimbă cu cât ne apropiem de momentul infinit asta înseamnă că unghiurile scurte sunt diferite faţă de cele scurte căci le variază lungimea laturilor şi astfel nu pot fi socotite congruente căci sunt funcţie de lungime. Se păstrează doar proprietatea de a fi drepte aşa cum şi tuburile chiar dacă sunt segmente sau sunt drepte sunt pe aceiaşi linie deci sunt tot drepte, dar această proprietate nu poate să implice congruenţa unghiurilor căci orice unghi e format nu numai din zona unghiulară ci şi din dreptele sau segmentele componente deci dacă acelea nu sunt perfect egale, nu putem afirma că unghiurile ar putea fi congruente, adică să se poata suprapune exact ca să coincidă. Deci falsă este axioma.

5.Adică dacă avem un tub drept, atunci printr-un gol infinitezimal exterior tubului se afirmă că sigur trece un singur tub drept paralel cu el.

Păi dacă la o dreaptă infinită âi este specifică originea ca fiind aceiaşi cu capătul de la infinit şi liniaritatea dreaptă, deci proprietatea de linie dreaptă, atunci e clar că putem avea o infinitate de linii drepte cu origini diferite ce coincid cu extremitatea, dar care să poată să fie toate paralele cu dreapta respective. Şi ele nu coincid din moment ce au altă origine. Toate au în comun lungimea aceiaşi lungime, aceiaşi liniaritate dar originile identice cu extremitatea sunt diferite. Deci un gol este conţinut de o mulţime de tuburi drepte cu origine diferite şi extremitate aceiaşi cu originea diferite.

Vom avea atâtea segmente paralele de tub mai mici ca dreapta, ca tubul maxim, câte vor putea fi paralele şi vor conţie golul respectiv deci e clar că sunt mai multe.

Astfel nici cu tuburile ca forme goale de conţinut şi cu golurile ca punte goale de conţinut nu sunt valabile axiomele.

Deci QED... Axiomele lui Euclid nu sunt conforme cu realitatea şi nasc un univers fals şi absurd.