Daca tinem cont ca Biblia impreuna cu Traditia ,sunt cei doi piloni de baza ai credintei noastre,cred ca nu acrodam totusi atentia cuvenita Bibliei.Si nu numai ca nu ii acordam suficient timp ,dar nici suficienta importanta si prioritate in gandirea noastra.Nu urmam adica invataturile Evangheliei in viata de zi cu zi.
Trebuie sa indeplinesti toate tainele Bisericii,slujbe,rugaciuni,impartasire.Dar trebuie sa implinesti si toate poruncile pe care Hristos le-a lasat in mod direct,prin insasi cuvintele Sale: purtarea crucii,iubirea vrasmasului,jertfa,lasarea in voia lui Dumnezeu.
Una fara alta nu se poate .Avem nevoie de har,dar avem nevoie si de Cuvant.Avem nevoie de viata care a generat-o Duhul (in Biserica) dar avem nevoie si de Cuvantul care ni-L aduce pe Hristos direct in fata ochilor nostri,cand citim Evanghelia.
Daca nu ar fi existat acest cuvant direct al lui Dumnezeu,credinta noastra nu ar fi existat.Caci ,cine nu vede ceva concret din maretia lui Dumnezeu,si anume Cuvantul sau,cum ar putea el crede?Cine nu recunoaste in Evanhelie insusi glasul lui Dumnezeu coborat spre oameni,cum poate el sa zica ca va crede in lucrurile care nu se vad.
Avem nevoie sa cunoastem (si sa urmam) Evanghelia ,asa cum ochiul are nevoie de lumina,plamanul de aer ,si mintea noastra cea intunecata de lumina Revelatiei divine.
Bineinteles ca e valabil si reversul.Doar cu Biblia singura nu faci treaba decat pe jumatate .Caci Hristos a avut grija de noi ,prin Duhul,si dupa ce El nu ne-a mai vorbit in mod direct.
|