[anna21]

În prealabil postat de Iubirea

Tu ai procedat perfect cat ai avut copilul in pantece dar pe urma? Trecerea lui din lumea din care a venit in lumea noastra a facut-o cu un ajutor exagerat poate din partea parintilor si asa copilul s-a obisnuit intr-un fel, motiv pentru care apoi i s-a parut absurd sa fie altfel (adica s-a obisnuit sa aibe totul si sa fie egalul parintilor iar cand parintii nu i-au mai permis deja era surprinzator pentru el, sau depinde si cum nu i-au mai permis...daca spui nu e voie la calculator in loc sa-i spui ca acum este timpul pentru culcare sau masa sau plimbare...etc, atunci e normal ca acel copil sa reactioneze violent)...de aceea spun, copilul trebuie sa fie invatat efectiv cu un program de cand se naste...iar odata cu trecerea timpului programul se diversifica si se schimba tocmai ca sa vina in ajutorul dezvoltarii normale din toate punctele de vedere pentru copil. In primii ani de viata copilul este exact ca un robotel, repeta tot ce vede si aude la parinti, acestia sunt modelul absolut pentru el...si asta pana ia contact cu societatea, adica atunci cand e dus la gradinita si cand parintii trebuie sa schimbe tactica educatiei...in fine sunt multe de spus despre psihologia si educatia copilului.

Nu te supara, dar sunt intotdeauna uimita de usurinta cu care dau sfaturi cei fara copii. Sau chiar cei cu copii, dar care nu i-au crescu, ci i-au lasat in grija altora.
Copilul NU este robotel.
El exploreaza in permanenta si "forteaza" in permanenta limitele care ii sunt stabilite.
Copiii mei au avut program, desigur. Dar fiecare, cam pe la un 1 jumate a devenit constient de existenta programului! Si l-au respins fara motiv.
De ex.. il culc la 12 la pranz? Intr-o zi nu mai vrea pur si simplu sa mearga in pat. Il pacalesc cumva (cu o jucarie, biscuite..). A doua zi va sti ca a fost pacalit si refuza si jucaria.. Daca este capos, va refuza si paharul de lapte de dinaintea orei de culcare.. adica tot ceea ce tine de ritualul somnului. Etc. Poate peste o luna va accepta din nou programul, dar pentru ca asa vrea el.. deci o diferenta.
Sau tot din seria copilul-robotel si educatia fara NU.
Copiii mici (sub 2 ani) au scopuri care le urmaresc persistent. Scopurile celui mic: sa se joace cu apa la chiuveta in baie (isi duce scaun, se catara.. pana la urma ajunge, are metode), sa scoata tot ce am in frigider si sa intre el acolo (nu a pus in practica, desigur, dar asta este evident ca vrea sa faca, dupa ce a exersat aceeasi schema cu bufetul, camara, dulapul cu haine..). Deci? Cum il educi fara NU?
Ii propui sa faceti altceva? Nu este prost, stie ca il pacalesti, isi tine planurile in minte si tot le urmareste, cu alta ocazie.
Un copil mic este si viclean.. de ex. stie ca nu poate deschide singur frigiderul, dar cand il deschid eu, vine fuga fuguta si depune in usa o jucarie care va impiedica inchiderea completa a usii.. ca apoi sa vina el cand nu sunt atenta si sa exploreze in voie frigiderul (sa tragaafara oala cu ciorba).
Educatia fara NU spune: ok, lasa-l sa exploreze.. Sunt rabdatoare, l-am lasat sa scoata iaurturi (pe care le-a desfacut ulterior pe covor), sa observe legumele... Dar tu nu ai copii si nu intelegi: NU au limita (iar daca gasesc una, vor incerca prin diverse metode sa o forteze).

Dar dincolo de libertatea care se ofera copilului (in anumite limite, desigur), democratia in familie nu-l va invata niciodata respectul.
De ex. poti sa-i explici ca nu este voie sa intrerupa un adult care vorbeste (stii probabil ca lor le place enorm sa tot intrerupa, asa isi afirma ei egoul..). Dupa ce cu greu si-a insusit regula, copilul meu imi tot punea intrebari sa treaca vremea.. iar un domn l-a intrebat ce varsta are. Copilul meu a fost f indignat : cum si-a permis acel domn sa-l intrerupa?! Si i-a explicat domnului ca a intrerupe pe cineva este semn de proasta crestere!
(sau alt exemplu: ultima data cand am fost cu copilul meu la restaurant, el a comandat pentru mine in locul meu.. am ramas masca! M-am ridicat si am plecat.. din moment ce este pe cont propriu si deschide el gura sa comande, evident ca se descurca si sa plateasca, nu?) Nu cer sfaturi. Sunt doar exemple concrete ca un copil crescut in relatii "democratice" habar nu are ce este acela respect!
Respect? Sa fim seriosi. Doar reguli poate sa-si insuseasca un copil cu educatie liberala.
Reguli, care tocmai prin natura lor sunt supuse mai tarziu intrebarilor si contestarii.. si duc la noi generatii de copii razvratiti (in sensul ca nu vor accepta decat ceea ce apare ca lege scrisa, dar nu si legile "bunului simt" de care nu vor avea habar)

(off topic:
Traiesc intr-o tara in care copiii sunt lasati sa se manifeste liber.. Crize de isterie am vazut cu nemiluita (in situatii absolut normale: parasirea locului de joaca, refuzul de a cumpara copilului ceva etc.. nu as putea sa spun ca sunt parintii duri din senin, cum se afirma aici), lovirea parintilor, reprosuri.. la copii de gradinita.)