Citat:
În prealabil postat de hanico
Mi se pare ca a fost destul de clar ca e parerea mea.
Nu v-ati gindit ca viata traita astfel poate fi o cale spre mintuire, de vreme ce omul s-a echilibrat, are binecuvantare de la duhovnicul din manastire pentru a-si trai viata asa cum o traieste, incercind pe cit se poate in lume, sa fie mai aproape de Hristos? El vrea sa fie mai mult decit un crestin de duminica si nu cred ca face vre-un rau traind asa!
|
OK...in aceasta situatie nu comentez...este vorba de ascultare, adica nu face de capul lui...iar persoanele care au ramas vaduve (citeam mai sus intr-o alta postare) inseamna ca traiesc in vaduvie nu in calugarie alba...este altceva
Calugaria alba este practic o miscare a celor care au o evlavie dusa pana la extrem si doresc sa ramana in feciorie in viata mireneasca. Practic fug de cruce...nici un duhovnic nu da dezlegare pentru asa ceva unui om normal care nu are motiv sa nu se casatoreasca sau nu are motiv sa nu se calugareasca...si atunci persoanele respective traiesc in afara ascultarii. Pentru asa ceva normal au dezlegare calugarii in vreme de prigoana cand sunt obligati sa-si paraseasca manastirile asa cum a fost in 1958-1960.