[Eugen7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Noi (adventiştii) considerăm sufletul viu, omul viu, omul întreg, iar suflarea de viaţă o considerăm doar principiul vieţii pus de Dumnezeu în om, iar acesta nu se pierde în momentul morţii ci merge la Cel care l-a dat. Exact aşa cum spune Biblia. Să fim bine înţeleşi!

Cu invatatura despre Sfanta Impartasanie ne-am lamurit cu totii ca ne situam pe pozitii radical opuse... nu mai intram in amanunte.

Invatatura adventista (si in genereal invataturile neoprotestante) nu accepta existenta sufletului spiritual (rational) in om (numit si duhul omului), ceea ce ii da omului individualitate. Deci implicit nu accepta ca dupa moarte (exact atunci) sufletul omului merge in rai sau in iad, dupa cum a ales (potrivit fapteleor sale), unde in mod constient participa la cele de acolo, mai exact in rai la viata vesnica iar in iad la chinurile vesnice.

"Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata" Evrei 9,27

O viata pe pamant are omul dupa care urmeaza judecata. Din faptele sale va reiesi ce a ales omul: iadul (vesnic) sau raiul (viata vesnica intru Hristos, cu Hristos pentru Hristos).
"Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. " Luca 16,22-23.

Pe cruce Hristos Domnul i-a psus talharului care s-a pocait:
"Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai" Luca 23,43.
deci nu maine nici la sfaritul veacurilor ci ASTAZI, in prezent.

Hrisos s-a pogorat la iad, evident cu sufletul Sau (spiritual) indumnezeit, caci trupul Sau era pe cruce rastignit (pentru a scoate de acolo doar pe cei drepti):
Hristos "omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul, Cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare, Care fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe..." I Petru 3,19-20.

"Căci pentru mine viaţă este Hristos şi moartea un câştig. Dacă însă a vieţui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu ştiu ce voi alege. Sunt strâns din două părţi: doresc să mă despart de trup şi să fiu împreună cu Hristos, şi aceasta e cu mult mai bine; Dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup." Filipeni 1,24.