Ceea ce trebuie sa inteleaga toata lumea este faptul ca depresia este o boala cumplita. Vorbesc din experienta, pentru ca in familia mea am avut pe cineva cu aceasta boala. Nu va puteti imagina cat de mult am suferit! Ani de zile. De ce ? Pentru ca persoana depresiva nu se considera bolnava. Si nu accepta in ruptul capului ajutor medical. Si astfel se da o lupta grea intre cei care o iubesc, familia, si persoana bolnava. Nu poti sa fortezi un om sa mearga la medic daca el nu vrea. Ce faci? Il iei pe sus?
Problema e, ca si cu medicamente se vindeca greu. Pentru ca atunci cand bolnavul vede o ameliorare a starii lui, nu mai ia pastilele. Iar in unele cazuri de depresie, el trebuie sa le ia toata viata!
Cu cei bolnavi de depresie se duce o lupta mare. Trebuie sa dai dovada de multa iubire si multa rabdare.
In cazul Madalinei Manole, depresia s-a accentuat in timp. E o boala parsiva, nu prea iti dai seama cand incepe sa se manifeste. Toti suntem tristi, avem stari proaste. In momentul cand persoana se izoleaza de toti, familie, societate, atunci trebuie actionat. Nu trebuie sa credem ca-si revin singuri, ca nu se intampla niciodata. Asta e marea greseala.
Cred ca asta a crezut si familia Madalinei: ca o sa-si revina, ca va fi ca inainte. De aceea nu au dus-o la medic.
Greu. E cea mai mare durere: sa pierzi persoana iubita. Sa le dea Dumnezeu putere sa indure.
__________________
Si-mi pare atat de rau ca se mai poate,
Gasi atata vreme pentru ura,
Cand viata nu-i decat o picatura,
Intre minutul acesta care bate ... si celalalt.
Si-mi pare neinteles si trist,
Ca nu privim la cer mai des,
Ca nu culegem flori si nu iubim,
Noi, cei care asa de repede murim.
http://pensiuneaverasilivia.wordpress.com/
|