Citat:
În prealabil postat de heorhe
Ma simt ca un personaj din Sims, intru-un joc pe calculator atunci. Dumnezeu a creat lumea cu tot cu incercarile pe care trebuie sa le treaca oamenii. Putea foarte bine sa creeze o lume perfecta, sau ma rog, sa nu lase pe Adam si Eva sa se atinga de pomul cunoasterii, si atunci toata lumea era fericita. De ce trebuie eu sa particip la tot jocul asta de-a iadul/raiul cand pot foarte bine sa : 1. nu exist, sau 2. sa fiu o fiinta perfecta creata de Dumnezeu.
De ce exista a treia varianta daca Dumenzeu ne vrea pe toti ca El ? E un joc sau ce ?
|
Sa stii ca Dumnezeu considera creatia Sa perfecta, asa zice chiar Biblia, ca toate sunt bune foarte. Parerea mea este ca acest lucru a ramas valabil si dupa caderea omului, pentru ca o lume perfecta este aceea in care poti sa alegi. Ca sa alegi trebuie sa ai minim doua variante. Viata nu este un joc iar noi nu suntem experimente ale unui creator iresponsabil. Avem viata din insasi viata lui Dumnezeu si ne-a fost data libertatea de a decide singuri ce facem cu existenta noastra. In ceea ce priveste raiul si iadul, asa cum sunt intelese din pacate dupa atatea mii de ani, daca analizezi putin vei vedea ca nimeni nu e atat de bun sa merite raiul si nimeni atat de rau sa merite iadul(in foarma lui groaznica, imaginara a unor oameni influentati de diverse curente ale vremii lor dar pe care noi le-am depasit). Este uimitor cum, desi suntem in timpuri moderne, utilizam PC-uri conectate la internet, circulam cu sute de km/h, comunicam instant la mare distanta si multe, multe altele, unii dintre noi am ramas tributari unor teorii enuntate cu multe sute sau mii de ani in urma, cand cunoasterea pe toate planurile era foarte limitata, comparativ cu epoca contemporana. In credinta se avanseaza mereu, se descopera noi fatete ale adevarului, se lasa la o parte ceea ce a fost prost inteles si se merge inainte. Altfel, credinta noastra va semana cu o apa statuta, o balta de care nimeni nu vrea sa se atinga si din care nu vrea sa bea.