E mai mult o confesiune...o rugaminte de a fi ajutat. Cu un an in urma am cunoscut o persoana care a ramas in viata mea.Nu mult timp dupa aceea viata mea a inceput sa se transforme intr-un dezastru. Fiind o persoana cu anumita afectiune fizica, am constatat ca, fara absolut nici o explicatie logica, sanatatea mea mergea din ce in ce mai rau...apoi am cazut intr-o depresie puternica...am inceput sa am vise din ce in ce mai infricosatoare dar, mai presus de orice, era un sentiment de frica ingrozitoare fata de acea persoana, sentiment care, trebuie sa recunosc, nu isi avea justificare...In cele din urma am aflat ca nu era botezata si am facut tot posibilul sa o conving cat de insemnat este botezul pentru un crestin. Am reusit! Cu toate acestea...problemele nu s-au stins aici si sunt momente in care sentimentul ca sunt in prezenta unei fiinte rele revine cu putere. Este un sentiment pe care nu l-am mai avut niciodata, fata de nimeni altcineva. Parca toata fiinta mea se transforma intr-un semnal de alarma. Intrebarea mea este...oare ce anume parte a sufletului unui om ar putea sa "se sustraga" tainei botezului, astfel incat acesta sa pastreze o samanta de rau?
|