Citat:
În prealabil postat de Laur28
Sa nu punem in carca lui Dumnezeu tot ce ni se intampla si mai ales intr-o aura muceniceasca. Practica obisnuita este ca atunci cand scufunzi pruncul cu totul in apa, ii acoperi nasul si gura. Daca el n-a facut asta, nu a fost pentru ca "i-a luat Dumnezeu mintile". Imi pare, insa, foarte rau pentru ce poate pati parintele din cauza aceasta. Un gest atat de mic cu niste consecinte dezastruoase (hula ce probabil va izvori din sufletul parintilor, anii pierduti prin inchisoare, familia preotului, hula fata de Biserica din randul mai putin credinciosilor dupa mediatizarea cazului).
|
De ce nu ?
Au mai fost niste pilde despre care nu-mi aduc aminte cu exactitate, dar niste copii erau omorati din frageda pruncie, ca sa se dovedeasca ca de fapt ei urmau sa devina niste criminali notorii, si ca de fapt s-a facut o dreptate, pentru ca ucigasul fusese la randul lui nedreptatit, etc, etc.
Pilde de genul acesta gasim prin cartile sfintilor, iar sintagma "necunoscute sunt caile Domnului" chiar are o anumita valoare.