[Adriana98]

În prealabil postat de ai2

Cand mai tinem cont ca un "crestin adevarat" cauta eventual sa refuze evolutionismul si nu sa gaseasca dovezi, e clar de ce "nu se observa si astazi".

Care sunt acele dovezi? Ar fi de dorit nişte exemple concrete.

Ca sa observi ceva trebuie sa te uiti putin mai atent si sa nu comiti un penibil apel la ignoranta.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru tabăra adversă. În plus, mai e nevoie şi de muuult timp, altfel totul devine o chestiune de interpretare.

De unde stii tu ca sunt aceeasi cai de cateva mii de ani incoace? Pe ce documentari te bazezi? Stiinta in acest sens are cel mult cateva sute de ani.

De unde ştiţi voi că nu sunt aceiaşi cai? Pe ce vă bazaţi?

Dar ma distreaza avantul cu care cei care habar n-au ce spune evolutionismul il ataca plini de zel. Ce atacati voi nu stiu cum se cheama dar numai evolutionism nu e

Ce este evoluţionismul din punctul vostru de vedere?

Câteva cuvinte despre mitul evoluţiei dintr-un punct de vedere anti-evoluţionist

Iniţial a fost o idee în care au crezut sumerienii, un mit conform căruia viaţa ar fi apărut în apă, după care speciile ar fi evoluat din una în alta… Atâta îi ducea pe ei mintea, bazându-se pe închipuiri şi nu pe dovezi. De fapt, cum s-ar putea dovedi astfel de inepţii?!

Acest mit îl regăsim în hinduism, dar şi în Grecia antică, care a transmis lumii apusene virusul evoluţiei sub formă de idee filosofică. Aşa se face că bunicul lui Charles Darwin, filosoful Erasmus Darwin, i-a transmis acestuia ideea de evoluţie în sensul mai sus-arătat, idee pe care nepotul a preluat-o entuziasmat şi a azvîrlit-o în căruţa stiinţei epocii. Luând-o ca pe o ipoteză de lucru (în realitate, o idee preconcepută, neverificabilă din punct de vedere ştiinţific), care curând avea să devină noua religie a "oamenilor de ştiinţă" = credinţa în zeul hazard care "veghează" din negura imaginarelor miliarde de ani ca din nimicul de la început să apară forme simple de viaţă, cu progresul înscris în gene, tinzând să devină forme superioare, pentru ca apoi oamenii de ştiinţă de la celălalt capăt al cărării evoluţiei, să aibă ce observa, stând la pîndă cu instrumente şi aparate ultramoderne, dar şi bine îndoctrinaţi cu teorii materialist-ştiinţifice (tot marxism, dar mai subtil şi cu o terminologie diferită, încât să pară cu totul altceva) pentru a surprinde momentul saltului dintr-o specie în alta.

Şi ca să fie tacâmul complet, mai apăru şi avocatul şi geologul (amator) Charles Lyell, care trînti nişte ere geologice ca să pară plauzibilă teoria evoluţiei şi să le închidă gura celor care ar cere dovezi palpabile.

Şi uite aşa începură să apară cohorte întregi de atei credincioşi în evoluţie şi în idolul hazard. Ei chiar nu şi-au dat seama că cineva a încercat (şi din păcate a şi reuşit cu unii) să-şi bată joc de fiinţa umană, să-i diminueze valoarea, să transforme persoana umană în individ al unei specii ? E mult mai uşor să manevrezi pe cineva care nu îşi cunoaşte nici valoarea sa ca om, nici responsabilitatea care rezultă tocmai din această valoare...
Ca să nu mai vorbim că această aşa-zisă "teorie" (dar pentru mine tot ideologie rămâne), a fost foarte pe placul unora ca Marx, Engels, Lenin, Stalin, Hitler ... Este o armă foarte eficace în sistemele totalitare, trecute şi viitoare; o ideologie care nu are nimic în comun cu ştiinţa.

Dacă unii oameni au ajuns să creadă că omul s-ar trage din animale, avînd ca "strămoş" comun o formă simplă de viaţă, care la rându-i are ca "strămoş" nimicul supus "legii" întîmplării, atunci mă întreb ce s-a întîmplat cu raţiunea de care se face atâta caz ? A suferit vreo mutaţie, ori vreun salt înapoi pe "scara evoluţiei" ?