[mariamargareta]

Bucureştiul este situat într-o zonă de slabă rezistenţă la seisme. Statisticile spun că, în mod sistematic, după mai multe zeci de ani de pauză, un cutremur vrâncean de peste 7 grade pe scara Richter zguduie zdravăn România. De asemenea, regula este ca energia seismică din zona Vrancea să se deplaseze cu precădere pe direcţia NE-SV şi mai slab pe direcţia NV-SE. Adică, în direcţia Bucureştiului, iar Bucureştiul va fi mai expus decât Galaţiul. Clădirile cele mai înalte au mai mult de suferit, din cauza fenomenului de rezonanţă. De asemenea, cele care au mai "prins" cutremure anterioare nu mai pot fi corect apreciate în ceea ce priveşte gradul lor de rezistenţă la următorul cutremur. Întrucât ultimul cutremur devastator a avut loc în 1977, rezultă că statistica spune că următorul cutremur catastrofal poate avea loc oricând, chiar şi mâine. Evident că zeci de clădiri vor cădea, iar dintre cele înalte (chiar noi !), unele vor suferi avarii grave care le vor face de nelocuit, fiind necesară demolarea lor ulterioară. Despre aceste "semne", Biblia spune că vor veni peste tot în lume, dar încă nu va fi sfârşitul. Deci nu putem vorbi despre un Nou Ierusalim, în semnificaţia lui biblică, mai ales că cel anunţat de Apocalipsă se va pogorî din cer, de la Dumnezeu, şi nu se va ridica din pământ, zidit de oameni. Altminteri, oamenii pot zidi câte "Noi Ierusalime" poftesc, pentru a-şi satisface setea lor de bigotism. Şi la Pucioasa este unul, are deja 20 de ani vechime şi "merge mai departe", odată cu istoria.

Cei care au trăit din plin "balansul" din 1977, care în 2 minute a făcut în România 1570 de victime (dintre care 90% în Bucureşti), 11300 persoane rănite, 32900 clădiri prăbuşite sau avariate grav, iar 35000 de familii au rămas fără adăpost (plus 763 construcţii industriale avariate), ştiu cât de acută a fost dorinţa generală a supravieţuitorilor de a părăsi Bucureştiul pentru totdeauna, mutându-se oriunde văd cu ochii. Numai că asta nu s-ar fi putut pune în practică aşa de simplu. Aşa că... de nevoie au rămas mai departe bucureşteni.

Între timp lucrurile s-au complicat şi pentru că disciplina în construcţii a rămas doar un deziderat scris pe hârtie. Multe dintre construcţiile noi ar putea fi astăzi mai periculoase decât cele cu "bulină roşie", care oricum (majoritatea) vor cădea dacă seismul va fi sever. La unul dintre cutremurele recente din Turcia, zeci de bloculeţe noi au căzut şi s-a ales praful de ele, ceea ce a creat o emoţie generală şi o alarmă severă pentru autorităţi privind normele şi disciplina în construcţii.
Dimpotrivă, în ţările serioase cum este Chile, care fac cercetări responsabile şi impun norme ridicate de securitate, iar disciplina severă în construcţii este reglementată prin legi care sunt însoţite de pedepse dure, s-a ajuns ca rata de supravieţuire după seisme majore să fie impresionant de bună.

Deci, dacă nu va urma o distrugere catastrofală a Bucureştiului la următorul cutremur(care ar re-pune pe tapet problema zidirii unei noi capitale a ţării - şi n-ar fi prima oară când s-ar discuta această iniţiativă, căci ea a mai fost! Ceauşescu alesese atunci Târgovişte ca noua capitală a ţării!!! - pretinii lui care l-au asasinat în 1989 ştiu de ce!) atunci capitala va fi curăţată de ruine, iar pe locurile virane ivite peste noapte vor fi zidite alte monstruozităţi de oţel şi sticlă de către oameni oportunişti, bogaţi şi "întreprinzători", aflaţi "pe fază". Iar viaţa va merge mai departe cu cei care au avut "norocul" să scape cu ea (cu viaţă, adică). Evident că noul oraş nu se va numi nici Noul Ierusalim, nici Noul Bucureşti, ci pur şi simplu... tot Bucureşti.

So: Dacă locuieşti într-un bloc cu 4 etaje zidit înainte de 1989; sau, dacă locuieşti în blocurile ridicate din ordinul lui Ceauşescu imediat după cutremur (primii 5-6 ani, înainte de a se reveni la regimul de "economii" drastice; cum ar fi cele de pe artera "Victoria Socialismului"); dacă nu faci vizite repetate la prieteni care stau în blocuri cu "bulină roşie"; dacă blocul tău nu se află situat într-o zonă de amplificare geologică locală (cum ar fi centrul oraşului, pe o rază de circa 5 Km); dacă blocul tău nu suferă de erori de proiectare sau de execuţie; dacă blocul tău nu a suferit modificări ulterioare care i-au afectat structura de rezistenţă iniţială; dacă nu stai la parter sau la etajul 1; dacă, din spirit preventiv, te deplasezi în mod sistematic prin oraş pe linia mediană a străzilor (şi nu pe trotuare, ca să-ţi cadă vreun ghiveci în cap); şi mai ales, dacă Dumnezeu îţi va pune în clipele acelea mâna în cap, ca să te apere de "bombardamentul" de ghivece şi de sticlă pisată,
Atunci: nu te teme! ai şanse maxime să scapi cu viaţă la "marele cutremur" care, oricum va veni. După statistici - nu că am vrea noi, curioşi să vedem ce-au simţit supravieţuitorii din 4 martie 1977.