Sf. Nectarie de la Optina despre chipul Bisericii de la sfarsitul veacurilor
. „Acest vis a durat aproape toata noaptea, spunea Parintele Nectarie. Nu pot sa va relatez toate detaliile, caci ar dura prea mult. Iata esentialul: vad o câmpie imensa, unde are loc o batalie cumplita între nenumarate gloate de apostati si o mica oaste de crestini. Toti apostatii sunt foarte bine înarmati si duc lupta dupa toate regulile stiintei razboiului; crestinii sunt însa fara arme. Eu, cel putin, nu vad la ei nici o arma. Si deja se poate ghici, spre îngrozirea mea, deznodamântul acestei lupte inegale: survine momentul biruintei totale a gloatelor de apostati, deoarece dintre crestini nu a mai ramas aproape nimeni.
Îmbracati sarbatoreste, apostatii, împreuna cu sotiile si copiii lor triumfa si deja sarbatoresc victoria… Deodata, un grup neînsemnat de crestini, printre care sunt femei si copii, executa un atac neasteptat împotriva apostatilor si într-o clipa imensa câmpie de lupta se acopera de trupurile ostii atee si toata nenumarata adunatura este nimicita si, pe deasupra, spre uimirea mea, fara ajutorul vreunei arme. Si l-am întrebat atunci pe un ostas crestin, ce statea lânga mine
-Cum ati putut înfrânge aceasta nenumarata oaste?
-Dumnezeu ne-a ajutat! a fost raspunsul.
-Dar cu ce? întreb eu. Doar nu ati avut nici un fel de arme.
-Cu ce s-a nimerit, a raspuns osteanul. Cu aceasta s-a sfârsit visul meu”, a încheiat Staretul.
Jurnalul unui pelerin la Petru Voda: Va fi razboi...
Va fi razboi...
Am intrat la parintele Iustin si era vesel cum nu-l mai vazusem de multa vreme. Era tarziu, probabil obosit dar prietenii cu care venisem si mai ales copiii lor l-au tare binedispus. Am inca in minte ochii sai limpezi ca lacrimile varsate pentru neamul acesta, patrunzatori si plini de simtul realitatii cu care intr-o secunda mi-a sters orice indoiala pe care o aveam in privinta dreptei socoteli cu care trateaza problemele vremurilor pe care le traim.
A zis ca o sa fie razboi, cat de curand... si n-am indraznit sa intreb mai mult. Permisul expirat n-am primit blagoslovenie sa-l schimb, asta e...
Parintele care punea mult accent pe carte acum vad ca nu mai sfatuieste parintii sa dea copiii la scoala (era un sfat dat cuiva individual, unele cuvinte nu sunt pentru toti dar ramane tras un semnal de alarma)
A aprobat parerea cunostintei mele referitoare la lupii in piele de oaie care nu mai sunt ierarhii (astia si-au dat deja arama pe fata) ci asa zisii ortodocsi (spre exemplificare Puric si altii asemenea).
Ne-a miruit si binecuvantat...
Ce greu o sa cada cuvintele astea la stomacul unora! Si ce razboi o sa se porneasca impotriva manastirii asteia... Da ce zic! Toate tunurile sunt deja indreptate inspre ea, se aud cum maraie cainii care asteapta semnul pentru a se dezlantui. Semnul... sa fie semnul fiarei?!
http://romaniaorthodoxa.blogspot.com/