[alex_c]

Va multumesc tuturor celor care in doar cateva ore mi-ati raspuns cu atata bunatate.

În prealabil postat de VasilePr

Doamne ajută!
Dragul meu, spun Sf. Părinţi că, "orice faptă are trup şi suflet", adică "trupul" este fapta în sine, iar "sufletul" este scopul cu care se face acea faptă...!
Deci aşa şi tu, dacă faci ceea ce faci doar ca să se bucure sufletul tău (nu mai zic de inimă, care face parte din trup, adică se bucură trupul...), atunci nu o să te foloseşti prea mult (duhovniceşte), fiindcă TOATE sunt trecătoare!

Cam de la aceasta idee a pornit si motivul pentru care am decis sa pun aceasta intrebare.

În prealabil postat de Erethorn

Nu este un pacat in sine sa calatoresti, nu este un pacat in sine sa te bucuri de viata, nu este un pacat in sine sa admiri realizarile altor oameni, chiar necrestini, nu este un pacat in sine iti planifici pentru viitor calatorii in tari indepartate, atata vreme cat o faci cu intelegerea ca orice planuri se vor indeplini doar cu voia Domnului si atata vreme cat te ingrijesti in primul rand de marea calatorie a sufletului tau catre Dumnezeu.

Incearca sa adaugi fiecarei calatorii o latura crestina - sa cauti un loc special in care sa te rogi, fie ca este o biserica ortodoxa, fie ca este un parc sau o faleza; sa cauti un exemplu de comportament vrednic de urmat - politetea si harnicia unui popor, ospitalitatea altui popor, curatenia dintr-un oras, gestul unui strain care se chinuie, timp de 10 minute, sa-ti explice prin semne in ce directie e metroul spre muzeul x si care se desparte de tine zambind etc...

Multumesc pentru ganduri, incerc ca tot ceea ce vad bun sa urmez si eu cand revin acasa, sau atunci cand le mai povestesc celor din jurul meu.

În prealabil postat de Iubirea

Citind postarea ta parca citeam despre mine :))...mi-ai adus aminte de anii tineretii si ai studentiei cand si eu faceam la fel, imi strangeam cat puteam economiile ca sa pot pleca in excursii si locuri deosebite sa ma pot bucura de tot ce a creat Dumnezeu in mod direct sau prin om.
Din acest motiv nu pot sa fiu decat subiectiva si sa spun ca din punctul meu de vedere nu este pacat sa faci acest lucru, atata timp cat iti indeplinesti si indatoririle de crestin fata de Dumnezeu, fata de cei din jurul tau si nu in ultimul rand fata de tine.

Doamne ajuta si sa ai parte de cat mai multe bucurii.

Multumesc mult

În prealabil postat de Daniel777

Multi dintre noi si-ar dori sa faca calatorii prin lume dar nu isi pot permite.Daca ai aceasta posibilitate,de ce nu,insa pana la urma trebuie sa primeze,la final,victoria sufletului asupra trupului.
Multi credinciosi de pe forum,nepasionati de istorie,daca ar avea posibilitatea s-ar duce la Ierusalim sau muntele Athos,ori pe la manastirile din Rusia.

În prealabil postat de windorin

Te inteleg foarte bine. Eu insumi sunt pasionat de calatorii si de locuri noi si minunate.
Trebuie sa recunosc, insa, ca manastirile si locurile crestine imi sunt atat de ajuns, incat nu am vreme pentru altele.
Nu as refuza nici un loc vechi, renumit sau deosebit.
Sfantul Munte, Tara Sfanta, Pecerska, manastirile din tara si de prin alte tari sunt atat de multe... incat nu iti ajunge o viata.

Riscul calatoriilor poate fi simtit in asezarea inimii, "ispitita" neincetat sa priveasca in afara.

Va multumesc pentru raspunsuri, incerc pe cat posibil a avea in prim plan inclusiv locurile crestine cu o mare traire duhovniceasca. Din pacate, nu am ajuns inca in Grecia, Rusia sau Ucraina, aspectul financiar fiind unul sensibil, ceea m-a facut sa prioritez alte locuri, in care intr-adevar, ortodoxia nu este prezenta decat in foarte mica masura..

În prealabil postat de voxdei55

Niciodata sa nu-ti imaginezi ca asta ar constitui un pacat.Este minunat sa cunosti si alte culturi..alte religii..alti oameni,abia atunci vei aprecia daca lumea in care traim e justa sau nu.Cunoasterea e o datorie lasata de Dumnezeu...iar inversul e ignoranta,,care e sursa tuturor relelor.

Multumesc!

În prealabil postat de bmd

Cind doresti sa devii crestin, vezi ca drumul spre acest ideal devinde dintr-odata din autostrada o poteca tare ingusta. Iar tu nu mai poti fi un om ca toti oamenii. Devii "ciudat" pentru majoritatea cu atit mai "ciudat" cu cit esti mai crestin...Incepi sa-ti pierzi "prietenii" care nu-ti mai doresc prezenta...pentru ca esti...."ciudat"!
Pelerinajul la Ierusalim, Athos sau la minastiri, este cu totul altceva decit vederea lumii. Si ele pot fi doar excursii, admirarea naturii, arhitecturii, oamenilor samd dar pot devenii.... sprijin pe cararea cea ingusta.
Exista bucurii si bucurii.
Inteleg bucuria ta lumeasca, de a vedea lumea si ma bucur pentru tine.
Aceasta bucurie insa e doar un surogat, fata de bucuria cea adevarata pe care ti-o doresc sa o cunosti din toata inima!
Cu drag,
Marius

În prealabil postat de Adrinskaia

...

Ce rugaciuni mi au fost mie de folos, si in premiera: Paraclisul Maicii Domnului +- Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului, la miezul noptii peste patruzeci de zile, cu una sau trei lumanari si pe cat se poate candela, si alte rugaciuni care le consideri utile, si ceva post pe cat se poate negru lunea, miercurea si vinerea...

...Am si o lista cu cele mai vrednice manastiri d p d v duhovnicesc, ori poate sa gasesti indrumare si daca ajungi la cel putin una dintre ele: Schitul Patrunsa, com Barbatesti, Ramnicu Valcea...au construit Biserica in timp record, si carand materialele pe magarusi pe un traseu dificil...
... Si la Prislop, la mormantul parintelui Arsenie Boca ar fi grozav sa ajungi, si merita citit despre parintele, pe net am gasit multe informatii faine, chiar si in Formula AS...

... ,,Nu te ruga de Mine sa le dau Pace, ci roaga te de ei sa si schimbe purtarile''...

Multumesc mult, am luat aminte.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Daca ai rezolvat cu patimile si cu pacatele ducand o viata de crestin ortodox asa cum te invata Hristos si ai ajuns la masura sa te mustre constiinta pentru aceasta pasiune, eu zic ca e bine.

Duhovnicul tau ce spune vizavi de dilema asta?

În prealabil postat de o copila

Intr-adevar, pasiunea ta poate parea egoista, adica mergi numai pentru folosul tau personal, dar pe de alta parte daca asta simti sa faci......adica daca te-ai gandi sa faci si fapte d emilostenie cu acei bani, stiu eu...sa ajuti pe altii, dar tu nu esti impacat cu sufletul pentru ca te gandesti ca de acei bani ce locuri frumoase puteai vedea......in acest context cred ca mai bine iti vezi de drum.
Probabil ca la un moment dat nu vei mai umbla atat, acum banuiesc ca esti tanar.
Da, trebuie sa ai grija si de sufletul tau. Ai un duhovnic? Ai discutat cu el problema asta?

Doamne ajuta!

Intrebarile pe care le-am pus pe acest forum mi-au aparut in minte de foarte putin timp, trebuie sa recunosc. Din pacate, furat de multe ori de agitatia zilnica, foarte tarziu m-am gandit ca un astfel de lucru omenesc ce pare oarecum normal la prima vedere, poate fi insa daunator sufletului si vietii de crestin. Din aceasta cauza, pe duhovnic nu am apucat inca sa il intreb, sper sa o pot face in zilele ce urmeaza. Am vorbit intamplator, mai de mult, cu un preot apropiat despre acest hobby al meu, cand inca nu imi puneam intrebarea daca ar putea fi ceva rau, iar el m-a incurajat, spunandu-mi ca e foarte bine ce fac :)
Va multumesc pentru raspunsurile voastre

În prealabil postat de annajanette

Eu zic ca nu, dar trebuie sa mai aveti grija si de suflet, in sensul ca sa nu puneti aceasta pasiune mai presus de Dzeu si in al doilea rand cand am zis sa aveti grija si de suflet ma refer la acte de milostenie, sa ajutati si alti oameni din ce aveti, altfel faptul ca bucurati numai dvs poate parea un gest egoist.

Multumesc!