Așadar, pe ruinele vechii și puternicei religii catolice, în Transilvania, în abia o jumătate de veac, s-au ridicat trei confesiuni protestante: luterană, calvină și unitariană.
Națiunea cea mai numeroasă, însă, cât toate cele trei la un loc, o formau românii.
Cei dintâi care s-au îndreptat spre ei au fost sașii. Fără a folosi mijloace de constrângere, în 1544, sașii sibieni le-au dat Micul catehism luteran în limba română, pentru a înlocui limba slavonă din Biserică.
Urmările au fost nule în sufletele foarte puținilor cititori români cărora le-ar fi căzut catehismul în mână. De altfel, batjocorirea posturilor, a sărbătorilor, a cultului sfinților, suprimarea rugăciunilor pentru morți nu au atras pe români, atât de legați de aceste forme ale cultului creștin.
... De aceea sașii, convinși de zădărnicia unei astfel de încercări, au renunțat la convertirea românilor, iar tipografia, înființată la Brașov cu ajutorul diaconului Coresi, au transformat-o într-o afacere comercială, punând-o la dispoziția oricui putea plăti, tipărind cărți românești și slavone ortdoxe, cât și din cele de propagandă calvină.
Nu după multă vreme, acțiunea reformării bisericii românești din Transilvania a luat-o în mână stăpânirea, care era ungurească și dispunea de cu totul altă autoritate decât se bucurau sașii...
Propaganda calvină a fost mult mai agresivă decât cea luterană. Agresivitatea calvină se vede din prima lor carte de propagandă pentru convertirea românilor, Tâlcul Evangheliilor și anexa acesteia, Molitvenicul, tipărite în 1564 în aceeași tipografie condusă de Coresi. ... Destinația acesteia era să înlocuiască atât Molitvenicul ortodox cât și Liturghierul, ...
Cu toate măsurile atât de necruțătoare luate de principele Ioan Sigismund și de dietă pentru "reformarea" Bisericii românești, roadele propagandei calvine au întârziat să dea rezultatele scontate, românii fiind legați de preoții lor și de episcop, în calitatea acestora de oameni cu har, deosebiți de statutul mirenilor, pe când superintendenții calvini nu aveau darul arhieriei, fiind simpli predicatori ai Bisericii în spiritul Reformei, ca și puținii preoți, cum știm că a fost Moise Pestișel "propovăduitorul Evangheliei lui Hristos", cum îl numește prefața Paliei de la Orăștie.
Cu venirea noului principe, Ștefan Bathory (1571- 1576), catolic, s-a mai potolit acțiunea calvinilor între români.
Sub Mihai Viteazul, Biserica românească din Transilvania a fost așezată sub jurisdicția mitropolitului Țării Românești. După asasinarea voievodului, lucrurile nu iau de la început o turnură defavorabilă românilor. Gabriel Bethlen (1613-1629), deși a fost mare calvin, n-a fost exclusivist și intolerant față de români. La 25 iunie 1614 confirmă diploma din 9.VII.1609 a lui Gabriel Bathory (1608-1613), prin care "preoții români, chiar de origine iobăgească, au dreptul să se mute cu soția și copii, fără aprobarea stăpânului, în satul în care vor fi aleși preoți". La fel, îi scutește de obligațiile iobăgești, afară de darurile obișnuite a se da stăpânului pe a căror moșie trăiesc. Problema convertirii la Reformă a românilor l-a preocupat și pe principele Gabriel Bethlen, fără însă a recurge la mijloace de constrângere. În acest scop a dus tratative cu patriarhul constantinopolitan Ciril Lukaris, cunoscut prin deosebitele simpatii de care se bucura în lumea protestantă a Occidentului. I s-a arătat patriarhului că Episcopul Ghenadie II (1627-1639) ar fi de acord să adere la calvinisn dacă patriarhul și-ar da învoirea. Tratativele, însă, nu au dus la vreun rezultat."
Din "Catolicism si Ortodoxie romaneasca", cap. 8
Iata deci, cat a fost de atacata Biserica Ortodoxa romaneasca, fara insa ca acesta sa se clatine. Si atunci de unde porneste ideea ca ar fi fost vreodata catolica?!? Universala, da!
A se observa ca au primit cu mult timp inainte privilegiul de a fi scutiti de obligatiile iobagesti, si asta fara a-si fi schimbat credinta!
Sa stam stramb si sa gandim drept: multi i-a incercat Dumnezeu pe romani de-a lungul secolelor in credinta lor ortodoxa. Acest lucru trebuie sa fi lasat urme adanci in constiinta lor. Nu e deci de mirare ca romanii, ca popor sunt dintre cei mai credinciosi din Europa si tin la ortodoxia lor, nu in cele din urma datorita harului preotilor lor.
|