Eu cred ca Dumnezeu ne iubeste pe toti cu o dragoste fara seaman,chiar daca credinta si actiunea noastra ar fi ratacita si in afara caii trasate tot de El prin Duhul de-a lungul Traditiei noastre.
El iubeste deopotriva ortodoxi si protestanti,chiar daca doar primii ar fi,(unii dintre ei) pe calea mantuirii. Mai ales ca vede ravna protestantilor pentru a apara Cuvantul sau,cu toate ca nu au priceperea si desavarsirea care o da doar Duhul. Si de fapt nu noua ne-a dat Dumnezeu priceperea duhovniceasca,ci sfintilor i parinti,si pentru ei suntem iubiti si incurajati si noi.
Si pana sa ajungem sa fim judecati dupa lucrurile duhovnicesti ,sa nu ne impotmolim la lucrurile omenesti,fiind prea curajosi in a jigni pe aproapele nostru,pentru care Dumnezeu sufera in ceruri,indiferent cat de ratacit ar fi acesta.Si indiferent cat de rau intentionat si agresiv ar fi cu credinta noastra.Caci nu cuvintele vor apara credinta noastra de atacul sectarilor,ci implinirea acestora in viata noastra,si puterea exemplului dragostei ,care nu poate fi ascunsa.Dupa cum e scris: "dati vrasmasilor vostri un pahar cu apa,si Eu voi gramadi carbuni aprinsi pe capul lor"
|