[Mtcrysty17]

"Omubun", acum vad de unde acest supranume. poate sunteti un inger. tot ce am relatat despre tot ce am facut in postul pastelui, a fost dupa ce am citit viata si invataturile parintelui cleopa. m-ati impresionat pana la lacrimi. de obicei eu ajut foarte multi tineri, ii calauzesc pe drumul cel bun. mereu ma intreb de ce imi multumesc atat, pt ca mi se pare un lucru normal sa ajuti. acum inteleg. o sa printez postul dumneavoastra ca sa ma intareasca mereu. o sa redevin acel cristi care atunci cand se aseza in genunchi sa se roage simtea o caldura in inima inexplicabila, caldura dupa care tanjesc mereu, caldura care imi dadea nadejde. aveam mare nevoie de aceasta dojeana. Dumnezeu o sa fie mandru de mine. in ultima vreme nu ii mai ceream decat suferinta, pentru a putea sa ma rog mai intens, doar ca am luat-o in partea opusa. de 3 luni sfantului nectarie i-am cerut doar credinta si nadejde. de fapt lucrul asta eu trebuie sa-l ofer. o fetita mi-a spus azi-noapte ca de fapt nu Dumnezeu ne da suferinta, ci omul si-o provoaca singur. a-ti scris ca Mantuitorul m-a iertat si incearca sa ma indrepte. este adevarat si face asta prin intermediul oamenilor din jurul meu. Dumnezeu sa va ajute. de mult nu m-am mai simtit asa. simt nevoia din nou sa ma rog, vreau sa merg in biserica. nadejdea ma inconjoara. inima reinvie. va multumesc.