[Tsukino]

gabriela, la cate cazuri sunt, cu totii avem cel putin un caz in familie, in cercul de prieteni, un vecin sau poate chiar noi am fost victima unei forme de violenta domestica.
Imi pare rau pentru prietena ta, dar sa nu faca greseala mamei mele si sa stea cu el. Va trai permanent in teroare. Oamenii acestia nu se pot schimba, nu vor sa se schimbe, si nici nu au motive sa se schimbe atata timp cat sunt pe o pozitie de putere.

Si da, copiii au si ei de suferit , sunt traumatizati, adeseori inchisi in ei, totusi eu nu am devenit o persoana violenta, chiar iubesc si ajut oamenii din jurul meu asa cum pot. As zice mai degraba ca femeile care au avut parinti violenti au tendinta de a accepta violenta domestica mai usor - vor deveni si ele victime - pe cand barbatii vor lua exemplul tatalui si vor deveni agresori. Este oarecum logic, dar tine de fiecare persoana in parte. Trebuie sa stim sa tragem clar granita dintre bine si rau.

Ceea ce mi se pare tragic e ca nici un barbat nu ia o atitudine ferma in prinvinta acestei probleme. O sa fiu blamata , dar imi doresc ca macar unul din acesti preoti si politicieni (cei ce au putere asupra maselor) sa traiasca experienta unei femei care sistematic a fost umilita si abuzate psihic, si fizic de catre barbatul pe care l-a considerat jumatatea sa. Una e sa iti dai cu parerea asupra unei probleme cu care nu te-ai confruntat niciodata si alta e sa fii tu in miezul problemei.

Domnilor ai Bisericii, de ce nu ati lasat in randurile Dvs macar cateva femei, care prin gingasia si prin viziunea diferita asupra vietii sa va arate care sunt problemele reale din familia actuala?