Eu unul n-am nici cultura teologica ca sa nu mai vorbim de scoli teologice.
Nu stiu cum faceau crestinii la inceputul crestinismului si cu atit mai putin ma intereseaza cum fac cei de linga mine. La judecata Dumnezeu ma va judeca pentru greselile mele, nu a celuilalt pentru ce am facut sau n-am facut dupa mintea pe care mi-a dat-o.
Acum dupa mintea asta a mea, multa putina eu unul nu-i pot cere lui Dumnezeu sa se milostiveasca de mine, de familia mea vie sau moarta si tot ce-i mai cer in timpul Liturghiei (pentru ca multa parte din Liturghie este doar rugaciune de cerere) stind jos! Si nu pot, pentru ca nu-i cer nici sefului meu lumesc o marire de salar de 10 centi sezind (oricum nu mi-ar da-o nici daca asi sta in lotus) asa ca cum asi putea sa o fac cu Dumnezeu mai ales ca nu cer maruntisuri ci cel mai mare lucru pe care-l pot cere MINTUIREA!
Ca unii stau jos in timpul asta nu ma deranjaza pentru ca nu stiu de ce o fac. Poate n-au inteles ce fac, sau poate nu se simt bine, sau poate au o problema cu spatele, cu picioarele, cu varicele (sa-l citez pe Andrei). Bine ca-s in biserca! Puteau fi la fotbal sau la bar sau altundeva.....
Cind am avut eu probleme am stat jos (slava lui Dumnezeu ca am avut unde) ma tot gindeam pe citi am smintit cu statul asta jos ca pe-dinafara aratam tare bine (modest deh) doar inauntru eram cam terci! Dar ce era sa fi facut? Sa nu fi venit la Slujba? Sa nu fie! Mai bine culcat pe-o rina decit deloc!
Nu ne cere nimeni fratilor sa stam in picioare. Ne-o putem cere noi insine pentru noi si numai pentru noi daca asa intelegem sa stam in fata lui Dumnezeu. Nu putem sti cum inteleg ceilalti si nici nu sintem noi pusi sa ne socotim a fi ADEVARUL ABSOLUT care trebuie impus altuia. Fiecare e dator cu el insusi. Sa va fie frica ca cineva nu mai vine in biserica ca l-ati indreptat voi cu "duhul blindetii"!
Cam la fel este si cu celalalte biserici crestine. Si ei si noi sintem convinsi ca sintem pe drumul cel bun. Ce ros are toata vorbaria asta?
Curind, mult prea curind o sa vedem fiecare daca am gresit sau nu. Oricum nu crede nimeni decit ceea ce doreste sa creada!
Singurul argument pe care-l putem aduce este exemplu personal.
Cind din noi se revarsa iubirea lui Dumnezeu atunci ceilalti incep si ei sa vada drumul....
Si daca nu-l vad fie-va mila si rugati-va pentru ei nu le aruncati cuvinte grele in cap!