De-a lungul unei întregi săptămâni premergătoare Paștelui, evreii mâncau numai azime, după cum era prescris (Exodul, cap 9, 10). Prin urmare, este foarte probabil ca la Cina cea de Taină s-a mâncat pânie nedospită. Miel nu s-a mâncat, fiindcă însuși Domnul era Mielul Pascal. Chiar și astăzi, evreii nu mănâncă pâine dospită în acea perioadă, ci acea pască a lor oarecum asemănătoare unei napolitane mai moi și neîndulcite, cu care se pot lua foarte bine ierburile amare din blid, ceea ce ei și fac.
Un răspuns al apologeticii catolice fraților protestanți despre semnificația pascală a patimilor și morții Domnului nostru aici (un episod din ciclul "catolic după Scripturi"):
http://mihaisarbu.wordpress.com/2010...eoprotestanti/