Arhimandritul Sofronie
Doar lumina divina, atunci cand straluceste in noi, ne permite sa ne vedem pacatele. Prin rugaciune, putin cate putin, inima noastra incepe sa inteleaga influentele duhurilor care umplu vazduhul. In loc sa inaintam duhovniceste, vedem cu o finete mereu crescanda patimile care ne stapanesc. In mod paradoxal, acest sentiment de regres duhovnicesc este un progres. Chiar daca nu am vazut lumina necreata a Duhului Sfant, datorita prezentei ei, ne vedem pacatele.
Nu putem ajunge la rugaciunea curata decat prin pocainta.Pocaindu-ne, adica curatindu-ne de orice patima, devenim capabili sa intram in lumina divina.
Poti sa fii un mare savant, sa ai diplome academice si sa ramai cu totul indiferent fata de mantuire.
Slujirea aproapelui are o putere mantuitoare infinit mai mare decat oricare teorie teologica.
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)
|