[mariamargareta]

248. Sfântul Ilie a venit deja, la Pucioasa! (I)

Pe Forumul Creştin Ortodox (la capitolul “Generalităţi”, secţiunea “Care este păcatul cel mai grav?”) s-a înteţit polemica referitoare la venirea lui Ilie pe pământ. Un simpatizant al pucioşilor care se iscăleşte conspirativ când Vsovi, când Vsovivi, dă chiar o dată precisă, indicând până şi ora şi minutul când “Şfântul Ilie” va ateriza de pe norii cerului. Dialogul apare astfel:

Raoul: Vsovi, şi ia spune-ne şi nouă când vine Ilie? Bănuiesc că ştii şi anul şi ziua şi ora, nu? Ne poţi lămuri te rog şi pe noi păcătoşii?
Vsovivi: „La 12 noaptea fix în 2012… luna 12 ziua 12”…

Vsovi(vi) este un admirator neobosit al doctrinei Noului Ierusalim de la Pucioasa, dar se pare că nu a aprofundat-o suficient. Predicţia lui atât de precisă referitoare la anul 2012 intră în conflict cu pretenţiile pucioşilor, care reclamă că… Ilie a şi venit! Ei spun că, asemenea “Hristosului Pucios”, şi “Ilie Puciosul” a venit tot “în duh”, tot ca un fur, noaptea, încât nu l-a observat nimeni (în afară de liderii pucioşi, desigur, cei care i-au şi consemnat spusele cereşti, în mai multe rânduri)
Încă de prin anii ‘60 ai secolului trecut pucioşii lansau această gogoriţă: că Ilie nu va veni în trup, ci în duh! Atunci… ce rost ar mai fi avut suirea lui Ilie cu trupul la cer, aşa cum ne-o relatează Biblia? Ca să se despartă de trup abia la revenirea lui pe pământ? Despărţirea de trup este moarte; va muri aşadar proorocul Ilie în ceruri, înainte de a reveni doar în duh pe pământ? Pucioşii aşa lasă să se înţeleagă, îndată ce pretind că Ilie nu va reveni în trup, ci în duh:

“Copiii Mei, e masa pusă pentru voi, e haina gata pentru voi. Să nu vă uitaţi înapoi, căci stâncă de sare vă veţi face. Nu vă uitaţi că nu mai aveţi casă şi masă, şi uitaţi-vă cum vine Domnul la voi, că după Mine vine Ilie, şi nu este trup, ci este duh.[...] … Nu vă mai uitaţi înapoi, că stâncă de sare vă veţi face. Nu vă mai uitaţi înapoi că nu mai aveţi casă şi masă, şi uitaţi-vă că vine Domnul. După Mine vine Ilie, şi nu este trup, şi este duh.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 1.05.1960)

Cincisprezece ani mai târziu regăsim iarăşi, strecurată în cronicile pucioşeşti, gogoriţa cu “Ilie în duh”, aproape neschimbată. De data aceasta ei vin şi cu o precizare: astăzi (16 aprilie 1975) Ilie este deja “în duh”, adică duhul lui s-a despărţit între timp de trup. A murit Ilie în ceruri, înainte de anul 1975, rămânând activ numai cu duhul? Pare-se că da, căci pucioşii au mare siguranţă în ceea ce zic:

“… Aşteptaţi pe Ilie în trup? A fost în trup, şi astăzi e în duh şi îl veţi vedea la judecată.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 16.4.1975)

După alţi douăzeci de ani, lucrurile se precipită: Lumea face rele tot mai mari, "Sfântul Ilie" se umple de râvnă şi de durere şi se decide să se ducă în lume ca să-i dea acesteia pedepse, dureri şi usturimi. Pucioşii consemnează evenimentul istoric de la 1 iunie 1995 : "Sfântul Ilie" era deja în lume, în lumea cea stricată, şi îi aplica de zor corecţiile necesare:

“Lumea, tată, va intra în rele tot mai mari, în dureri tot mai mari, că sfântul prooroc Ilie s-a dus în lume, tată, s-a dus ca să Mă răzbune pe Mine, Cel ce sunt defăimat şi batjocorit de lume şi călcat în picioare de lume şi de slujitorii cei din lume, care stau în numele Meu în faţa omului din lume. Aceştia stau, şi în zadar stau, că lumea se strică din ce în ce mai rău, şi peştele îşi strică şi el capul din ce în ce mai tare. Tot ce mai era sfânt s-a pângărit, şi nu mai este loc curat, şi proorocul Ilie s-a umplut de râvnă şi de durere…” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 1.06.1995)

Tot în 1995 pucioşii lansează şi o subtilitate teologică, anume că Ilie nu trebuie înţeles neapărat ca persoană, ci ca lucrare. Spus mai pe şleau, acest postulat pucioşesc pretinde că Ilie este însăşi “lucrarea de la Noul Ierusalim – Pucioasa”:

“Lucrarea Mea cu tine este Ilie, fiule. Ilie este scris pentru pregătirea cărării Mele. Ilie se numeşte cel ce Îmi pregăteşte cărarea.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 2.08.1995)

Venirile tot mai dese şi mai tainice ale “Hristosului Pucios” (dar numai în duh) la Glodenii Noului Ierusalim sunt însoţite uneori de venirile “proorocului Ilie” (tot Pucios, şi tot în duh, fireşte). Ei vin în zori de zi la liderii pucioşi şi le aduc cuvinte de mare taină:

“Dis-de-dimineaţă vin cu duhul mângâierii, cu zi de serbare, cu Ilie, proorocul Meu, şi pun mâna Mea cerească pe creştetul copilului care este de la Mine dat ţie, şi voiesc să-i dau în taină cuvânt de bucurie şi duh de bucurie.”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 2.8.1996)

Dar de ce a venit Ilie tocmai la Pucioasa? De ce n-a ales el un alt loc? El vine la Pucioasa (cităm) ca “să întoarcă pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor” (deşi “neascultători” sunt pretutindeni pe glob). Şi de ce mai vine? Vine şi (cităm din nou) ca “să gătească Domnului un popor pregătit”. Dar nu numai că vine, şi este purtat cu duhul în “Cuvântul” de la Pucioasa, dar Ilie a şi venit, căci venirea “Cuvântului” de la Pucioasa se anunţă a fi împreună cu toţi sfinţii (deci, şi cu Ilie amestecat printre ei). Iar sfinţii nu vin nici ei la Pucioasa cu mâna goală, căci despre ei se spune că “au Duhul lui Dumnezeu”:

“Ilie este în cuvântul Meu, şi toţi sfinţii sunt în el, căci este scris că "vine Ilie să întoarcă pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor şi să gătească Domnului un popor pregătit". Amin. [...] Este scris că "mai înainte de ziua Mea cea mare şi înfricoşată, vine Ilie ca să întoarcă pe părinţi spre fii şi pe fii spre părinţi", pe cei din cer spre cei de pe pământ, şi pe cei de pe pământ spre cei din cer. Dar Eu vă spun că Ilie a şi venit, fiindcă venirea Mea are în ea sfinţii, precum este scris în Scripturile venirii Mele. Sfinţii au Duhul lui Dumnezeu, şi toţi trăiesc în Mine, şi sunt asemenea Mie, şi Mă aşteaptă să ajung cu voi, cei mai mici, să ajung până la ziua Mea şi a lor, ziua plinirii vremii, ziua Domnului. Amin, amin, amin.”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 2.08.2001)

Anul 2003 este un an de cotitură în istoria mântuirii pucioşeşti: este anul în care Pucioşii îşi cumpără un domeniu pe Internet, construiesc un site (www.noul-ierusalim.ro) pe care îl intitulează “Cuvântul lui Dumnezeu” şi se lansează în toată lumea cu doctrina lor milenaristă. Lui “Ilie” pucioşii îi rezervă şi lui un rol, un rol primordial chiar. Este vorba de un rol de înger (sol) care urmează a vesti întregii lumi Evanghelia de la Pucioasa, dar şi chemarea la pocăinţă, ca să nu lovească ţara (aici nu se spune care ţară: România, Bulgaria, Uzbekistan, Patagonia, Ţara Oaşului… dar din contextul general rezultă că în mod sigur ar fi vorba de România întreagă, acest “El Ombelico del mondo”) cu blestem – aceeaşi chemare pe care o făcuse el şi în urmă cu câteva mii de ani (cu rezultate, e drept, cam modeste):

“Scrieţi în cartea Mea cu voi, copii născuţi din cuvântul celei de a doua veniri a Mea de lângă Tatăl cuvânt pe pământ, scrieţi pe pământ ziua de pomenire a marelui prooroc Ilie când Eu, Domnul, prin lucrarea Mea cu voi şi prin lucrul la care v-am aşezat pentru vestirea venirii Mele, binecuvintez de lângă Tatăl şi de lângă voi ieşirea voastră cu Mine peste tot pământul şi propovăduirea Evangheliei venirii Mele care se vesteşte pe sine prin puterea cuvântului Meu din ea, iar proorocul Ilie este îngerul care vesteşte, după cum cuvintează Scriptura care spune: "Eu, Domnul, vă trimit pe Ilie proorocul înainte de venirea Mea cea mare şi înfricoşătoare. El va întoarce inima părinţilor către fii, şi inima fiilor către părinţi, ca să nu vin să lovesc ţara cu blestem". [...] Grăiesc cuvânt peste Israelul cel după trup, pentru fiii lui Iacov [...] Le amintesc şi le spun: "Eu sunt Domnul şi nu M-am schimbat[...] Şi iată, Eu vă trimit pe Ilie proorocul", precum este scris în Scripturi. Amin, amin, amin.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 2.08.2003)