Citat:
În prealabil postat de IonelS
Cum sa las tara, care-i plina de biserici, manastiri, duhovnici cu har si moaste sfinte, in schimbul a ceea ce-mi ofera vestul ? Vestul imi ofera prea putin !
Este evident ca daca vreti doar sa refulati in lumea crestin-ortodoxa, pe care ati parasit-o, va inteleg, chiar dc nu-s de acord !
Imi pareti un cor de disperati si dezradacinati.
|
Ionel, in primul rand , majoritatea romanilor care au plecat la munca in strainatate chiar erau intr-o situatie disperata. Familii numeroase, de la tara, stateau de cativa ani fara nici un venit, numai pe cartofi si fasole ( daca le aveau si pe-alea) , desculti, inghesuiti cu parinti , bunici, socri in 2-3 camere. Iar in strainatate au muncit pe branci, munca fizica, grea, nu s-au imbogatit ci pur si simplu au avut ce manca si unde sta si poate au reusit si ei sa isi faca o casuta in satul lor. Altii nu s-au mai intors pentru ca au obtinut un contract legal de munca si stiau ca in Romania s-ar intoarce la aceeasi saracie lucie. Unii care nu aveau nici o tangenta cu biserica, au descoperit acolo credinta.
Mai sunt si familii de oraseni care au ramas fara serviciu cateva luni bune si aveau datorii uriase la intretinere sau stateau cu chirie si nu mai puteau plati. Nu pot fi judecati cei care nu s-au mai intors, pt. ca te integrezi si acolo intr-un ritm de viata, de munca.
Am fost si eu plecata un timp ,,in afara´´ si crede-ma ca ma bate gandul sa plec iar. Si nu vreau sa plec dintr-un moft. Efectiv nu ma mai pot intretine. Muncesc de dimineata pana seara dar tot nu mai reusesc sa platesc chiria, nu am nici o ruda la care sa ma duc sa stau( majoritatea sunt plecate si ele din Romania). Sunt de acord cu faptul ca un duhovnic te ajuta mult, dar pana la urma ,duhovnicul nu poate da locuinte tuturor fiilor duhovnicesti care nu au. Ma poate ajuta cu sfaturi ceea ce a facut pana acum si ii multumesc enorm), dar pana la urma financiar tot eu trebuie sa ma descurc.
Duhovnici buni si traitori se gasesc si in afara, bisericile romanesti sunt pline, oamenii se spovedesc si se impartasesc, tin posturile. Slujbele sunt emotionante intr-un fel aparte.
Eu inteleg f bine ce spui tu , Ionel, dar nu mai fi asa radical calificandu-i pe cei care au plecat ,,tradatori´´, punandu-i pe toti intr-o oala. Pana la urma conteaza sa iti traiesti credinta oriunde pe pamantul asta. Mie tradatori de neam , tara si credinta mi se par cei care sunt paraleli cu credinta in Romania sau in afara, cei care fura de la semenii lor lasandu-i saraci lipiti, cei care fac mizerie pe strada, care deterioreaza bunurile publice.
Tradator mi se pare cel care locuieste in preajma bisericii dar il deranjeaza pana si dangatul clopotului care cheama la rugaciune.
Un crestin pana la urma este al lui Dumnezeu, el nu trebuie sa fie exagerat de atasat nici de oameni, nici de obiecte, nici de locuri. Persoanele dragi sau obiectele le poate pierde intr-o clipa dar el tot al lui Dumnezeu trebuie sa ramana. Dintr-un loc poti fi stramutat de nevoie sau chiar fara voia ta( gandeste-te la cei din inchisoare) dar trebuie sa ramai al lui Dumnezeu. Chiar si fara duhovnicul de care te simti f atasat poti sa ramai.( eu am patit-o cand duhovnicul meu a plecat definitiv in Tara Sfanta).
Eu nu zic ca nu ai si tu dreptate, dar incearca sa mai vezi si alte aspecte si sa nu mai fi asa radical si sa ii vezi pierduti pe cei care emigreaza. Dumnezeu lucreaza cu fiecare si mantuirea fiecaruia este diferita.