Citat:
În prealabil postat de anonim30
Nu este de condamnat el...cel putin nu de care noi.Eu sunt.Decizia finala a fost a mea.As fi putut sa-l pastrez...nu am fost suficient de puternica si poate curajoasa sa-mi asum responsabilitatea.Stiu....merit sa plang acum....si mai stiu ca daca s-ar intampla dinnou...as tine cu dintii sa nu se mai intample asta.
|
Deci procedeaza el, acest barbat crestin pe care am incercat sa-l cunosc, corect incercand sa se retraga? Nu merit nici o sansa, oare nu il merit? Oare nu ar trebui sa incerc ma apropii de nici un alt barbat crestin, avand in vedere pacatele mele? Ar trebui sa-mi iau gandul de la el?