Cultul sfintelor moaște a apărut o dată cu cinstirea trupurilor martirilor. Din primele secole, Biserica a cinstit sfintele moaște prin zidirea de lăcașuri de închinare pe mormintele sfinților, astfel, încă din secolul I, s-au zidit biserici pe moaștele Sf. Ignatie († 104) și pe cele ale Sf. Policarp († 166); a rânduit zile de prăznuire în amintirea aflării sau strămutării sfintelor moaște (pe 27 ianuarie se cinstește aducerea moaștelor Sf. Ioan Gură de Aur; 29 ianuarie, aducerea moaștelor Sf. Ignatie Teoforul), a rânduit și a organizat pelerinaje la mormintele sfinților, cinstind astfel rămășițele lor pământești, a statornicit și a propovăduit cinstirea sfintelor moaște, apărând cultul lor împotriva ereziilor. Părinții Bisericii, adunați la Sinodul VII Ecumenic, au stabilit cu privire la cinstirea sfintelor moaște: „Domnul nostru Iisus Hristos ne-a dăruit nouă moaștele sfinților, ca pe niște izvoare mântuitoare, care revarsă în multe feluri binefaceri peste cei neputincioși“.
In timpul lui Traian au suferit ca martiri: episcopul Ignatiu al Antiohiei , care a fost adus legat in lanturi la Roma si aruncat la fiare pe la 107-108, in timpul jocurilor organizate in circul Colossaeum de Traian, in urma victoriei sale asupra dacilor, din anul 105-106; episcopul Simeon al Ierusalimului († 107), in varsta de 120 ani.
4. In timpul imparatului Antonin Piosul (Antoninus Pius, 138-161), a izbucnit o persecutie la Smirna, in provincia Asia Proconsulara, in care au murit 11 crestini. Cel mai cunoscut dintre ei este batranul episcop al Smirnei, Sfantul Policarp (23 febr. 155), care a fost ars pe rug si strapuns cu un pumnal in circul din Smirna, in anul 155. Martirii si marturisitorii au fost numerosi. Mai insemnati sunt: episcopul Fabian al Romei (236-250), Alexandru al Ierusalimului (213-251), Vavila al Antiohiei (244-250), Saturnin al Tolosei (Toulouse), in Galia, preotul Pioniu , martirizat la 12 martie 250, la Smirna, si multi altii. (Pentru Pioniu, vezi Pr. Prof. I. Ramureanu, op. cit ., p. 133-154).
La 13 octombrie 250, au suferit martiriul la Smirna: Carp , Papil , Agatonica si Agatodor (Pr. Prof. I. Ramureanu, op. cit ., p. 162-169). Origen , renumitul conducator al scolii din Alexandria, a suferit chinuri grele, din cauza carora a murit la Tyr, in 254.
Mai multe in :
http://biserica.org/ro/compendium/ca...rsecutiile.htm