Citat:
În prealabil postat de glykys
Noi nu știm sigur ce vrea Dumnezeu cu noi, dar știm ce putem face noi într-o condiție sau alta. (par. Teofil Paraian)
Adica, mie nu mi-e de nici un folos sa stiu daca acest copil s-a nascut asa ca a vrut Dumnezeu sau din firea cazuta a omului, ci conteaza ce fac eu, in calitatea in care ma aflu, pentru acel copil.
Atat am vrut sa spun, strict on topic nu pot afirma nimic, pentru ca nu am experienta, decat ca, macar in teorie, sunt de acord cu cele spuse de Windorin, scurt si la obiect. Privind din afara, mi se pare ca voi doua (Fani si Anna) prea va pierdeti in detalii si de aceea nici nu aveti rezultatul scontat.
|
Da glykys, poate ai dreptate, ne pierdem in detalii si pana la urma lucrurile astea sunt foiarte personale si depind de fiecare cuplu. De fapt asta tot incerc eu sa zic..
Sigur, daca un copil a fost conceput este clar ca voia lui Dumnezeu este sa ne purtam cu el cat mai bine, sa=l iubim, sa=l ingrijim. Dar intrebarea este responsabilitatea uplului in actul conceptiei: nu ar trebui ca acolo unde avem de ales, sa incercam sa alegem dupa voia lui Dumnezeu, adica : copiii care se nasc sa poata avea din partea cuplului atentia si dragostea necesare?