Draga Scotianule, merci pentru trimiteri, extrem de interesante.
Cu draga inima as discuta si pe marginea premiselor calviniste, atit cit ma pricep, insa vroiam nu sa discut despre o anume ramura a protestantismului si de ambiguitatile teologiei ei, ci despre una din tezele protestantismului. E clar raportul intre har si natura e extrem de pasionant, in postaritatea lui Luther. Cum au ales cultele protestante sa raspunda la aceste dileme legate de consitia paradisiaca a lui Sdam si mai ales legat de raportul predestinare-libertate, e un capitol ce necesita mult-mult studiu. Este clar insa ca la Calvin "debuseul" acestor aporii este activitatea sociala.
In nici un caz nu sunt episcop :-)
Multumesc pentru clarificari si trimiteri, chiar mi-au placut. Cunosc din scoarta in scoarta cartea lui Weber. Din pacate insa, nu pot intra pe acest teren, mi-ar rapi din timpul de discutie cu Tricesimus.
Numai bine!
|