[Eugen7]

În prealabil postat de iustin10

Sunt de acord ca Maica Domnului este Nascatoare de Dumnezeu.
Dar totusi va rog,clarificati-mi si mie termenii...

Maica Domnului este maica persoanei Iisus Hristos.
Iisus Hristos este persoana a 2 a a dumnezeirii,Fiul lui Dumnezeu,dar doar din momentul in care primeste si natura umana . Inainte de acest moment Iisus Hristos nu a existat.
Iisus Hristos este tot una cu Fiul lui Dumnezeu .
Dar cu toate acestea numele Iisus nu a existat din vesnicie,desi Fiul lui Dumnezeu da.
Care este de fapt reatia intre Iisus Hristos si Fiul lui Dumnezeu?Este una si aceiasi persoana?
De ce atunci Fiul e nascut din vesnicie ,iar Iisus este nascut in timp?

Va marturisesc sincer ca m-am bucurat sa vad aceste intrebari ale dumneavoastra. O insiruire logica ce denota o cautare sincera.

Maica Domnului este mama persoanei Logosului, Cuvantului, Fiului (Ioan 1,1) lui Dumnezeu care este nascut din Tatal atemporal. Persoana Cuvantului, Logosului, Fiului lui Dumnezeu in care este toata Dumnezeirea isi ia si o existenta umana, nu ca se uneste cu o persoana umana preexistenta (adica nascuta deja) ci persoana Fiului (Logosul, Cuvantul) lui Dumnezeu isi impopriaza si firea umana prin intrupare din Maica Domnului. Iar dupa acest proces al inruparii in care persoana Filului lui Dumnezeu si-a impropriat si firea umana (fara ca cele 2 firi dumnezeiasca si umana sa se amestece sau sa se compuna, ci ele coexistand impreuna in aceeasi persoana, ca a Filului lui Dumnezeu nascuta atemporal) persoana Fiului (Cuvantului, Logosului) lui Dumnezeu este numita Iisus Hristos.

Este intocmai ca un cutit inrosit in foc. Noi stim proprietatie focului si pe cele ale fierului. Focul arde cutitul taie. cand in taietura cutiului inrosit vedem taietura arsa, noi stim clar cine a ars adica focul si cine a taiat adica fierul. Asa este si in cazul persoanei Iisus Hristos (dupa intrupare) noi stim ca atunci cand Hristos a facut o actiune, carei firi apartine, celei umane sau celei dumnezeiesti. Spre exemplu, ca om a intis mana si a atins pe lepros si i-a zis voiesc (atat ca om cat si ca Dumnezeu) sa te curatesti, iar vindecarea leprosului s-a facut exclusiv datorita firii dumnezeiesti care era intreaga in persoana Iisus Hristos.
"Şi un lepros a venit la El, rugându-L şi îngenunchind şi zicând: De voieşti, poţi să mă curăţeşti.
41. Şi făcându-I-se milă, a întins mâna şi S-a atins de el şi i-a zis: Voiesc, curăţeşte-te.
42. Şi îndată s-a îndepărtat lepra de la el şi s-a curăţit. " (marcu 1,40-42).


Invatatura ortodoxa marturiseste (Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin, pag 87-88):
"Am spus în repetate rânduri că altceva este fiinţa (specia) şi altceva este ipostasa (individul, persoana), şi că fiinţa indică specia comună si cuprinzătoare a ipostaselor de aceeaşi specie, spre exemplu: Dumnezeu, omul, iar ipostasa arată individul (persoana) adică Tatăl, Fiul, Sf. Duh, Petru, Pavel. Aşadar, trebuie să se ştie că numele de Dumnezeire şi omenire indică fiinţele sau firile; iar numele de Dumnezeu si om se referă si la fire, ca atunci când spunem că Dumnezeu este fiinţă incomprehensibilă si că Dumnezeu este unul; se ia, însă, şi despre ipostase, când cel particular primeşte numele celui general, ca atunci când Scriptura zice: „Pentru aceea te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău”(Psalmul 44,9). Căci iată a arătat pe Tatăl si pe Fiul. Sau atunci când spune: „Era un om în ţara Avsitidi” (Iov 1,1), căci a arătat numai pe Iov.

Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos, pentru c ă ştim că are două firi si o singură ipostasă compusă din cele două, când avem în vedere firile, le numim Dumnezeire si omenire; dar când avem în vedere ipostasa compusă din firi, îl numim când după amândoua firile: Hristos, Dumnezeu si om în acelaşi timp, Dumnezeu întrupat, când după una din părţi: Dumnezeu numai, Fiu al lui Dumnezeu, om numai, Fiu al omului, când numai după cele înalte si când numai după cele smerite. Căci unul este cel care este deopotrivă si acela şi acesta; unul existând fără vreo pricină totdeauna din Tatăl, iar altul facându-se mai pe urmă pentru iubirea de oameni.

Cînd vorbim despre Dumnezeirea Lui nu-i acordăm Dumnezeirii însuşirile firii omeneşti, căci nu spunem că Dumnezeirea este pasibilă sau creată. De asemenea, nici nu atribuim trupului Lui, adică omenirii lui, însuşirile Dumnezeirii, căci nu spunem că trupul, adică omenirea, este necreată. Când este, însă, vorba de ipostasă, fie că o numim după cele două firi, fie că o numim după una din părţi, îi atribuim însuşirile celor două firi. Căci Hristos — şi acest nume cuprinde amândoua firile — se numeşte şi Dumnezeu si om, si creat şi necreat, şi pasibil si impasibil. Când este însă numit după una din părţi, Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu, primeşte însuşirile firii cu care s-a unit, adică ale trupului, si este numit Dumnezeu pasibil, Domnul slavei răstignit (I Corinteni II, 8. )
, nu în atât ca Dumnezeu, ci în atât că acelaşi este si om. Şi când este numit om şi Fiu al omului primeşte însuşirile si măririle firii dumnezeieşti: copil înainte de veci, om fără de început, nu în atât ca om şi copil, ci în atât ca Dumnezeu, care există înainte de veci şi care s-a făcut în vremurile din urmă copil. Acesta este modul
comunicării însuşirilor, anume că fiecare fire dă celeilalte propriile ei însuşiri în virtutea identităţii ipostasei şi întrepătrunderii reciproce. Potrivit acesteia putem spune despre Hristos: „Acesta este Dumnezeul nostru, care s-a arătat pe pamânt şi cu oamenii a petrecut” (Baruh III, 36, 38. ), precum si: omul acesta este necreat, impasibil sinecircumscris. "

Va recomand cu toata dragostea sa cititi Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin unde este expusa succint si la obiect doctrina crestin ortodoxa.

Sper ca acest succint raspuns sa fi fost suficient pentru dumneavoastra ca raspuns la intrebarile adresate. Daca nu vom reveni cu explicatii suplimentare.

Domnul sa ne calauzeasca si sa ne deschida mintea si inima intru Duhul Sfant ca sa pricepem Scripturile. fara Hristos nu putem face nimic (Ioan 15,5)