În prealabil postat de zaharia_2009
De f. multe ori am avut, si inca am continuu, ocazia sa vad crestini care la cel mai mic hop intimpinat se dezic de nevointe , de dragoste, de dreptate , de adevar si chiar fara sa vrea sa recunoasca chiar de credinta .
Asa de exemplu , cei mai multi nu fac pravila zilnica, de obicei femeile, indiferent cit de mica ar fi (vorbesc de pravila pt. om adult si nu de copii, in care sa faci rugaciunile de seara si de dimineata si psalmul 50, acestea le face colpilul pina la clasa a VIII-a) deoarece sunt rau sfatuite fiind amagite de catre duhovnic cu pareri de genul : ei lasa , stiu eu ca tot greul familiei cade pe femeie si ea are mult de lucru acasa dupa ce vine de la servici iar seara cade ostenita , ce pravila sa iti mai dau , asta este pravila ta , sa ai grija de familie ! Dar femeile care au duhovnici calugari pot contrazice aceste ,,vederi". Unor rude de ale mele f. apropiate le spunea duhovnicul lor mirean : sa nu te mai duci pe la calugari deoarece aceia te pun la pravila mare ca pe ei , dar ei nu fac nimic toata ziua doar stau si se roaga si atunci este normal sa se roage mult !
Nimic mai rau si mai mincinos decit atit. In minastire se munceste f.f. mult ; defapt puterea de munca si nu dragostea pt. Hristos este conditia esentiala pt. a fi primit in minastire ca ucenic . Si dupa ce muncesc toata ziua cu mult efort nu merg la odihna fara sa-si faca pravila calugareasca care daca este sa ne referim numai la metanii spunem ca sunt 500 la numar .
Cu postul la fel face crestinul ,,marturisindu-se sincer" la duhovnic ca nu poate posti pt. ca are tot felul de boli, pt. ca ii vine rau de la stomac , pt. ca nu se poate concentra la nimic la serviciu deoarece este tot timpul cu gindul la mincare , pt. ca ameteste in timpul zilei de foame si pt. ca nu vrea sa lesine si astfel sa se faca de ris ... si cite si mai cite iar duhovnicii gresind le poruncesc jucarii de posturi sau ii desleaga dupa te miri ce regula a neputinciosului . Asta arata nepriceperea duhovnicului si nu inima buna deoarece toate aceste intimplari se petrec numai cind voiesti sa te nevoiesti , daca nu faci nimic nu ai aceste ,,simptome" , sau cu alte cuvinte tocmai acesta este razboiul pe care diavolul il porneste cu tine cind voiesti sa te nevoiesti cu ceva . Cu asa ceva iti arunca in fata si te bate in gindire facindu-te sa lesini de foame , sa ti gindul doar la minacre venindu-ti in minte numai mese intinse cu tot felul de bunatati de frupt . Pai asta este razboiul, asa arata , asa te ispiteste , te chinuie si te razboieste satana . Si daca duhovnicul in loc sa nu cedeze la mitiielile tale te-ar invata ce si cum si nu ti-ar ceda abia atunci incepi sa deschizi usa patimilor care zac in tine si apoi sa te miri de ce zacea in tine si sa te incepi a lupta cu adevaratelea .
Nici milostenie nu facem sau daca facem dam cite 10 bani crezind ca astfel ne-am usurat sufletul prin iubirea aproapelui sau nu dam nimic de poamana deoarecem stim noi ca amaritii sunt niste vicleni, niste hoti , niste smecheri si nu cu ,,astia" se face milostenie ci ... stiu eu cu cine ! Si iarasi vedem cum acelasi drac ne impiedica sa facem cele bune inselindu-ne cum ca stim noi cind si cu cine sa facem !
Si astfel se petrece cu noi in toate situatiile si duhovnicii ne tolereaza mintindu-ne cu nestiinta lor duhovniceasca . Sau ca sa-l citez iar pe batrinul Cleopa pot spune ca multi nu fac nevointele duhovnicesti cum trebuie deoarece : nu pot, nu obisnuiesc, nu m-am gindit la asta, nu am crezut ca chiar asa trebuie, nu mai face nimeni de la mine din familie, imi este ca ride lumea de mine ca sunt habotnica , nu am timp, am treburi multe la servici si apoi in familie ... si cite si mai cite inventii are diavolul cu care vine calare pe noi ca sa ne fereasca sufletul de mintuire . Pt. toate aceste imprejurari ce putem zice , cinste duhovnicilor . In timpurile actuale sunt chiar ierarhi care indeamna la post discret zis ,,dupa puteri" si la deslegari de tot felul, asa ca ce asteptari serioase sa mai avem de la crestinul de rind .
Si pt. ca tot ati dat exemplul parintelui Paisie aghioritul care bolnav de cancer fiind a ingaduit din dragoste de medici sa manince si carne eu am sa va citez un exemplu cu parintele Cleopa , desigur, marele nevoitor , dar intro boala mult mai blinda . Celor care o stiu le cer iertare pt. acest ,,supliciu"
Era internat la Piatra Neamt pt. o colecistita (inflamatie a vezicii biliare) zgomotoasa (abia a acceptat recomandarea obsti de a se interna in spital) si s-a ajuns la nevoia efectuarii unei colecistografii (radiografie a vezicii biliare) dar in pregatirea pt. aceasta explorare era nevoie ca parintele sa bea 2 oua crude , ori fiind in timpul postului mare gheronul nu vroia sa faca asta in ruptul capului . La un moment dat doctorita de salon stresata de refuzul serios al parintelui s-a rastit la el : de ce nu vrei dumneata sa bei ouale , altfel nu avem cum sa facem poza si fara poza nu putem depista ce ai la fiere ; tocmai dumneata om serios si in toata firea sa faci una ca asta, pai este medicina nu joaca ?
Iar batrinul , cu tonu lui aspru i-a raspuns categoric : lasa-ma doamna doctor in pace ca eu nu cerd in ouale dumitale ! Ce, fara ele nu se poate ?
Nu se poate, da ! Dar in ce crezi dumneata de ti se pare asa de nelalocul lui ?
Eu cred in Sfinta Treime ... si atit !
Ce sa mai vorbim mai mult , totul a fost clar si raspicat ; chiar daca a fost atit de bolnav de a fost nevoie sa se interneze si cu toate ca a vazut nevointele doctorilor el a ales din cele 2 iubiri (cea pt. medici si cea pt. Sf. Treime) pe cea ziditoare . Cu toate ca stim ca se spune in fiecare secunda ca D.zeu lucreaza si prin oameni si deci si prin medici , alegerea monahului a fost cea dreapta fara a ceda la nimic . Asa a considerat el ca este cel mai bine ! Este adevarat, ma repet, nu era vorba de cancer .
Citi dintre noi , atunci si astazi, am face precum parintele Cleopa ? si nu ne-am lasa ,,impresionati" de spital, de boala si de sufletelul nostru ?
De aceea spune parintele Rafaiel Noica (raspunzind la o intrebare intro conferinta) ca pe linga gheronul Cleopa, un aspru, (si ca si el inca Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Nicodim Mandita,) s-au mintuit un gen de nevoitori iar pe linga parintele Paisie Olaru, un mai moale, (si altii asemenea lui ) alt gen ! Dar nu s-au mintuit cei care iubesc mult de tot propriul lor suflet , adica cei care se indulcesc din propriul lor egoism si pe Hristos il tin doar in rama pe perete in valoroase opere de arta crestina .
|