[ALEXANDRU ANASTASIU]

". Descriind situaţ ia unor aşez ări rom âne şti din apropierea frontierei cu Ungaria, în primele zile ale ocup ării nord- estului Transilvaniei, ziarul "Universul" ar ăta : "Barbariile au început în prima zi de ocupa ţie în ju de ţele Satu Mare şi Bihor. Din primele ore ale ocupa ţiei, ţăranii rom âni au fost m ăcelăriţi. Alte barbarii s- au săvîrşit tot în primele ore la m ă- năstirea Bicsad de lang ă ora şul Satu Mare. In miez de noapte, pe la orele dou ă, călug ării s- au pomenit asalta ţi de un grup de tineri din organiza ţia "Levente ". Scoşi din chilii şi pu şi la rand în curte, preo ţii au fost scuipa ţi, loviţi cu pumnalele, iar un grup de 20 ţărani refugia ţi din ajun tocmai pentru a se feri din calea terori ştilor s- au pomenit împresura ţi de altă band ă şi m ăcelăriţi. Dar leventi ştii nu s~au mul ţumit numai cu at ît. Dup ă atrocităţile comise, an devastat tipografia, au ars cărţile de rug ăciuni şi au dat foc tuturor proviziilor găsite. De la m ănăstire, bandele de leven ţi au trecut în Ţara Oaşului şi în Maramure ş, unde au masacrat toţi rom ânii înt îlniţi. Trei zile şi trei nop ţi, satele au cunoscut cel mai înfio rător dezm ăţ. La Săpîn ţa, ţăranii au fost bătu ţi cu fr înghii ude, apoi pu şi să- şi sape morm întul, imit îndu- se procedeele de pe timpul terorii albe cu prilejul revolu ţiei lui Horia. Pe Valea Vişeului mai multe sate au fost incendiate. In Borşa, toţi rom ânii au fugit în păduri, fiind amenin ţaţi că vor fi omor îţi" In judeţ ul Bihor, în ziua de 4 septembrie 1940, armata horthyst ă, încalcind conven ţia, a năvălit în comuna Diosig, a deschis foc asupra grănicerilor rom âni, ucig înd pe serg . Gheorghe Miţu, serg. Gheorghe Tamaş , caporal Pavel Mocanu, frunta ş Ştefan Herna şi soldat Vasile Bălan. Locotenentul Dumitru Lazăr, grav rănii, a fost transportat la Debre ţin, unde a murit în spital. In ziua de 7 septembrie, soldaţ ii horthy şti au arestat dou ăzeci de tărani rom âni în comuna Mihai Bravu care se aflau la munca cîmpului. I- au dus într - un cimitir părăsit unde i- au bătut cu patul pu ştilor, le- au legat mîinile la spate cu s îrmă şi i- au întrebat dac ă vor să fie împu şca ţi sau sp înzura ţi. La întrebarea "pe cine vre ţi să împu şcăm mai înt îi" un ţăran a răspuns : "Pe mine". întrebat pentru ce motiv, acesta a răspuns : "Ca să nu- mi văd copiii- mor ţi" — avea doi copii ling ă el. In ziua de 8 septembrie 1940, o echipă de militari horthy şti a ucis 13 civili rom âni din comuna Alma şul Mare, iar în ziua de 12 septem brie 1940 au fost împu şca ţi de solda ţii horthy şti doi ţărani rom âni lingă linia ferat ă de la marginea ora şului Oradea. In ziua de 10 septembrie 1940. la Salonta a fost ucis în chinuri cetăţeanul rom ân Iosif Cristea, iar în noaptea de 10/11 septembrie, în loca litatea Sîntion au fost răpu şi de solda ţii horthy şti plugarul rom ân Gheorghe Tiponu ţ împreun ă cu fiul său. Acţiuni teroriste, criminale, de eliminare a popula ţiei rom âne şti au loc în toate localit ăţile locuite de rom âni, imediat ce în ele a pătruns ar mata horthyst ă de ocupa ţie. în noaptea de 5—6 septembrie 1940, la intrarea armatei horthyste în comuna Medie şul- Aurit (jud. Satu Mare), 3 sol da ţi s- au prezentat la casa fostului primar Gheorghe Petricean, l- au ri dicat, l- au dus la marginea satului, l- au înjunghiat cu baionetele, i- au scos ochii si, dup ă ce l- au chinuit, l- au împu şcat. La 6 septembrie, în comuna Sâtmărel (jud. Satu Mare), au fost aresta ţi si pu şi în lan ţuri învăţătorii ro mâni Vasile Moldovan, Ghcorghe Sofroni şi Ştefan Ster. Duşi la închi soarea din Satu Mare au fost bătu ţi şi purta ţi timp de peste 10 ore de- a lungul str ăzilor ora şului, fiind batjocori ţi de elementele maghiare şovine. Gherla a fost ocupată de trupele horthyste în ziua de 10 septem brie. Imediat, s- au format bande teroriste care au început prigoana contra tuturor rom ânilor. Fiecărui rom ân i se cerea o declara ţie în care să arate ce beneficii a ob ţinut de la statul rom ân în dauna celui ungar de la unirea Transilvaniei cu România. Pentru ca aceste declara ţii să fie pe placul autorit ăţilor, cei interoga ţi erau schingiui ţi în fel şi chip. Toţi ace ştia, împreun ă cu alţi 300 de rom âni adu şi din satele din împrejurimi au fost interna ţi în închisoare. "In Maramure ş — noteaz ă un martor ocular — abia au ieşit tru pele rom âne din ora şul Sighetul Marma ţiei şi şoviniştii unguri au început brutalizarea popula ţiei romane şti, produc îndu- se atacurile la poştă, pentru a lua banii de acolo [...]
. în zilele de 1—3 septembrie Maramure şul era ţara nim ănui. Trupele rom âne erau în retragere apre Transilvania de sud, iar trupele horthyste au sosit în diminea ţa zilei de 3 septem brie [...]
. A doua zi de la intrarea trupelor horthyste în ora ş, evreii au fost du şi la gar ă, la munc ă for ţată, iar rom ânii şi ucrainienii, dar în special rom ânii, au fost aresta ţi în mas ă. Func ţionarii rom âni au fost îndep ărta ţi în mas ă din serviciile publice [...]
au avut loc arestă ri în mas ă, expulz ări, exilări, luarea de ostateci ca pe vremea evului mediu, deposedarea, de avere, alungarea cetăţenilor din casele lor, bătăi. Pentru orice fleac, jan darmii unguri loveau cu paturile de arm ă mai ales pe ţăranii rom âni, de preferin ţă pe cei tineri, ca să bage frica în popula ţie [...]
în pia ţa ora şului se puteau vedea convoaie du aresta ţi, purta ţi la diferitele autorit ăţi ale oraşului Sighetul Marma ţiei (poliţie, jandarmerie, comandamentul militar, prefectur ă, pretur ă, procuratur ă ele). Prin teroare au for ţat popula ţia rom âneasc ă să părăsească Maramure şul şi mai ales pe intelectualii rom âni". Directorul spitalului de alienati din Sighet, medicul Vasile Ilea, a fost alungat din postul său şi purtat, legat in lan ţuri, împreuna cu fiul său, lăsat apoi prad ă batjocoririi şi înjur ăturilor unor elemente fasci şte; maghiare din localitate ". După aceste ac ţiuni teroriste, întreprinse de trupele horthyste şi de diverse organiza ţii fasciste paramilitare în primele zile de ocupa ţie, horthy ştii — de la trupele de ocupa ţie ]a bande teroriste alcătuite din delincven ţi de drept comun — s- au dedat la acte mult mai grave : crime si asasinate în mas ă, de o monstruozitate fără seam ăn. Asasinatele în masa de la Trăznea, Ip, Camăr, Păuşa, Cium ărna, Şimleul Silvaniei, Cos- niciul de Jos (jud. Sălaj), Mure şenii de cîmpie, Huedin (jud. Cluj) etc. vor rămîne pentru totdeauna ca acte de grav ă acuza ţie la adresa horthysmu - lui, a fascismului. în cazul acestor asasinate în mas ă, filmul fidel al celor înt împlate se poate reconstitui d înd glas actelor, documentelor, mărturiilor color care sau au scăpat ca prin miracol de la moarte sau au fost martori ai acestor masacre. Oraşul Zalău a fost ocupat de către trupele horthyste în ziua de 8 septembrie 1940. In aceea şi zi , trupele de ocupan ţi au "asasinat 7 oameni, din care 4 femei, sub pretext că aceşti nenoroci ţi ar fi atacat un escadron unguresc. Cadavrele femeilor au fost desgolite şi batjocorite [...]
. Cada vrele au font îngropate jum ătate pentru a fi m încate de cîini. In abatorul ora şului alţi şase rom âni au fost ucişi, iar în curtea liceului Wesselenyi un căpitan maghiar personal a împu şcat un rom ân şi dou ă femei ". Dup ă arest ările, bătăile şi maltrat ările obi şnuite, în ziua urm ătoare, trupele au plecat mai departe. Abia ieşind din ora ş, sub br ădetul Mese şului au găsit dou ă gospod ării rom âne şti, proprietatea lui Gavrilă Vicaş şi Gheorghe Prunea, ambii agronomi, primul la ocolul agricol Zalău, celălalt la ocolul agricol din Buciumeni. Au fost împu şca ţi pe loc to ţi cei găsi ţi acolo : Gavrilă Vicaş şi so ţia lui, fratele său Alexandru Vicaş şi so ţia lui Gheorghe Prunea, gravid ă în ultima lun ă, afla ţi cu to ţii la lucru. Pe serpentinele Meseşului au mai fost împu şca ţi 10 cet ăţeni rom âni. Unii din ei veneau pa şnic la Zalău cu lapte şi ou ă pentru vînzare. Printre ace ştia a fost identificat func ţionarul Ion Salajan, care venea pe jos din Trăznea, fiind desconcent rat. Relat înd aceste evenimente, învăţătorul Ion Toma, refugiat din Sălaj la 21 septembrie 1940, declara : "Mun ţii Meses sint plini de cadavre ale rom ânilor din Stîna, Cium îrna, Ungura ş etc. Rom ânii au fost lega ţi de ma şini şi du şi zeci de kilometri. [...]