[ALEXANDRU ANASTASIU]

. Toţi inte lectualii din Zalău, în frunte cu dr. Fodoreanu, fost prefect, au fost cresta ţi". Trupele horthyste au ajuns în aceea şi zi de 8 septembrie în comuna Ciumirna unde au ucis 11 persoane : Ion Ghiuruţ an, subprimar, Ion Tiriac şi so ţia sa, Ana, N. Raţiu, Teodor Tiriac, Rozalia Tiriac, Gavrilă Oprea Ţicău, Gavrilă Ortelecan, Florea Ciglaneanu, Gavrila Oprea, Nicolae Bărbunaş şl un ţăran din Trăznea al cărui nume nu a putut fi identificat. "Dinspre Cium îrna, horthy ştii au luat - o spre Traznea. La intrarea in comun ă — în ziua de 9 septembrie — pe cîmp, au găsit cîţiva copii rom âni păscînd vitele. Intreb îndu- i de unde sint, aceştia au răspuns, din Trăznea. Fără nici o vorb ă au fost cu toţii împu şcaţi şi lăsaţi mor ţi pe islazul comunei. In acest timp, popula ţia era adunat ă în frunte cu preotul Costea, pen tru a le face o bun ă primire. Dup ă ocuparea satului, auzindu - se focuri de arm ă spre şoseaua din marginea satului, trase de un grup de solda ţi în stare de ebrietate, unit ăţile maghiare au deslan ţuit m ăcelul asupra popu laţiei rom âne. Rom ânii sînt masacra ţi cu focuri de arm ă şi mitralier ă, străpun şi cu săbiile şi baionetele, iar casele atacate cu grenade şi incendiate". Ororile comise depăşesc puterea de în ţelegere a omului de azi. Iată cîteva exemple ; "Nicolae Brumar a fost luat de acas ă şi împreun ă cu soţia şi cele dou ă fiice ale sale au fost împu şcaţi ling ă o căpiţă de fin şi apoi sf îrteca ţi cu baionetele. Vasile Mărgăru ş a fost ridicat de acas ă, străpuns cu baioneta în mai multe părţi ale corpului, şi apoi împu şcat în cap cu gloan ţe dum- dum. Preotului ortodox, ascuns în casa parohial ă, i s- a dat joc şi a ars îm preun ă cu casa. Preoteasa cu fiică- sa au sărit pe fereastr ă în uliţă, dar de soarta lor nu se ştie nici azi. Pe cei 9 solda ţi din Trăznea, reîntor şi din Rom ânia ca demobiliza ţi, i- au împu şcat cu efectele militare pe ei. Înv ăţă- torul cu soţia s- au refugiat din fa ţa urgiei în comuna Pusta. Aici au fost prin şi şi adu şi am îndoi în Trăznea, unde au fost răstigni ţi de uşa bisericii şi împu şcaţi"'. Citind lucrarea Les assassinats, publicistul american Milton G. Lehrer scria : "Comuna Trăznea a fost ocupat ă de trupele ungure şti la 9 sep tembrie 1940. Ca şi cînd armata de ocupa ţie ar fi executai un ordin primit, îndat ă ce satul a fost invadat de solda ţi, un veritabil potop de foc şi singe s- a ab ătut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instinctele brutale ; pu şti, mitraliere, tunuri şi grenade. Dup ă ce au fost trase primele salve, solda ţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau in calea lor, incendiind casele. Cazul preotului rom ân Trăian Costea, care, dup ă ce a primit un glonte in cap, a fost tras pe gale ria de lemn a presbiteriului — căruia i s- a dat foc şi care a ars în între gime odat ă cu cadavrul preotului — , este tipic. Mai tragica a fost soarta multor copii rom âni a căror tragedie este descris ă de un martor ocular astfel : "Dup ă încetarea focului de arme, ungurii au pus m îna pe copiii de rom âni şi de vii îi aruncau în văpaia focului (caselor care ardeau — n.n.), arz înd de vii in chinuri groaznice şi mare jale răsun ă în toi locul de plinsetele lor". Rezultatul masacrului de la Traznea : 263 româ ni (copii, femei, bărba ţi. tineri şi bătrini) mor ţi şi rani ţi. Dintre ace ştia au fost identifica ţi 68 mor ţi. Printre cei mor ţi s înt : copiii Aurica Brumar (5 ani), Victoria 1. Brumar (9 ani), Gherasim Bîrjac (7 ani). Ion Sălăjan (2 ani) ; batr înii Maria Bîrjac (81 ani), Grigore Bîrjac (72 ani) şi mul ţi alţii de aceea şi vîrst ă. Din cei 68 de mor ţi identifica ţi in comuna Trăznea, 57 au fost ucişi cu gloan ţe în cap, în piept şi în abdomen. Trei dintre cadavre au fost în urm ă arse. Femeii Ana Negreanu de 65 ani i s- au tăiat manile. Femeia Ana Sălajan în vîrst ă de 31 ani, de şi îns ărcinat ă, a fost str ăpuns ă cu baioneta. Vasile Mărgăru ş a fost găsit cu capul spintecat în dou ă, iar copilul Ion Sălăjan de 2 ani a fost ucis cu grenada. 47 de gospod ării ţărăne şti din Trăz nea au fost complet mistuite. Dup ă cum arat ă documentele "la plecarea din comun ă, solda ţii maghiari au legat de un tun pe locuitorii Gavrila Andrie ş şi Ana Dănilă, tîrîndu- i dup ă ei pînă în comuna Hida (jud. Cluj), unde i- au împu şcat". In acest masacru au fost implica ţi şi groful ungur Ray Ferenc, notarul şi preotul reformat, ambii din Trăznea. Şirul crimelor horthyste a cuprins întregul jude ţ Sălaj. La 14 sep tembrie 1940, militari ai armatei horthyste au schingiuit şi ucis 7 rom âni. La 16 septembrie 1940, în Şimleul Silvaniei, au masacrat 4 ţărani rom âni din comuna Camăr. In aceaa şi zi, Regimentul 32 de honvezi a jefuit comuna Marca şi a executat 5 ţărani rom âni. In noaptea de 16/17 septem brie, solda ţii unguri au omorit alte 3 persoane. In total, în comuna Marca au fost ucise 19 persoane. La 18 septembrie 1940, armata horthystă a masacrat fără nici un mo tiv 16 tarani rom âni (15 bărba ţi şi o femeie), care au fost aruncati într - o groap ă comun ă şi îngropa ţi fără preot, în comuna Cosmiciul de Sus. Crime împotriva popula ţiei rom âne şti se înregistreaz ă în aceste zile şi în alte localit ăţi din teritoriul ocupat. In comuna Şumol (jud. Bihor) au fost omor îţi în chinuri 11 rom âni. Trupurile lor ciop îrţite au fost lăsate ti zile ne îngropate pe marginea rîului Bereteu . La 10 septembrie 1940, s- a comis o monstruoasă crimă la Huedin, a cărui victim ă a fost protopopul Aurel Munteanu din jude ţul Cluj. Cine a fost protopopul Aurel Munteanu ? Iată cum este descris ă personalitatea acestui cleric rom ân în cartea Transilvania, ultima prigoan ă maghiar ă : " [...]
Ajuns în fruntea protopo piatului ortodox din Huedin, părintele Aurel Munteanu s~a străduit ca în protopopiatul său să nu răm înă nici o parohie, nici un sat, nici un cătun, fără biserică. Pentru ridicarea cultural ă a poporului şi întărirea con ştiin ţei na ţionale în sufletele rom ânilor, părintele Aurel Munteanu s- a pus în frun tea mi şcării de culturalizare a poporului sub stindardul "Astrei" culturale, reu şind să insufle iubirea de neam şi patrie. Activitatea lui s- a extins şi asupra înv ăţăm întutui din raza protopopiatului său, prin construirea mai multor localuri monumentale necesare şcolilor elementare. Pentru prop ăşirea economic ă a poporului rom ân a dat impuls înfiin ţării de cooperative de credit, consum şi de produc ţie. Pretutindeni era cunoscut ca un ade vărat părinte ocrotitor al neamului, iubit şi stimat de toţi rom ânii din acel ţinut [...} Ultimii ani ai vieţii sate i- a dăruit construirii frumoasei catedrale, pe. care, cu mult ă trud ă şi cu imense sacrificii, a terminat - o cu doi ani înainte de 1940, în mijlocul ora şului Huedin [...]
a avut o atitudine corectă şi împ ăciuitoare fa ţa de maghiarii din Huedin şi din satele din protopo- piătul său. O parte însemnat ă din maghiarii din Huedin, şovini revan şarzi, nu numai ca nu vedeau cu ochi buni realiz ările protopopului Aurel Mun teanu pentru prop ăşirea cultural ă, economic ă, religioas ă a rom ânilor, dar îl socoteau un du şman înver şunat al maghiarilor şi îndeosebi a împlinirii idealului lor : Ungaria Mare" . Potrivit tuturor izvoarelor cunoscute, martirajul protopopului Aurel Munteanu a avut loc astfel : "în diminea ţa zilei de 10 septembrie a plecat sa oficieze slujba la înmorm întarea unui credincios. In tîrgul din mijlocul ora şului, o band ă de 21 de unguri agresivi l- au schingiuit, timp de 4 ore, cu o ferocitate care întrece orice închipuire. A fost scuipat; i s- a strigat "pop ă ho ţ, valah împu ţit"; l- au lovit peste cap, peste fa ţă, peste bra ţe cu ciomege. I- au smuls parul şi barba din rădăcină, cu carne cu tot. Budai Janos Gyepu i- a înfipt un baston în gur ă de mai multe ori pînă i- a ieşit prin ceaf ă. Şi totul se petrecea sub privirile solda ţilor unguri. Asasinii erau din Huedin şi localităţile învecinate printre care : Gall Ferencz din Saula, Geza şi Erezey Cizmar, Szekeres Janos din Pricalat şi Buday Janos Gyepu.. Cadavrul lui, împreun ă cu al gardianului Nicula Gheorghe, care a sărit în ajutorul protopopului, au fost aruncate într - o groap ă la marginea ora şului, pe mo şia grofului Banffy, şi astupate sumar cu ţarin ă. Dup ă 10 zile, soţia află unde este îngropat soţul şi încearc ă să- l ridice pentru a fi inmor - m întat în cimitirul ortodox. A fost oprită de jandarmi. Ulterior, dup ă un simulacru de autopsie, cadavrul celui care a fost părintele protopop Aurel Munteanu a fost înmorm întat în cimitir "într - un sicriu dat de prim ărie ca pentru cerşetori " [...]