[ALEXANDRU ANASTASIU]

. Mulţimea de rom âni care veneau să asiste la înmorm întare a fost împr ăştiat ă de jandarmi, iar a doua zi mormintul a fost găsit devastat şi călcat în picioare, cu florile depuse de m îini pioase răvăşite, iar crucea smuls ă din păm înt". Statul ungar a luat... măsuri. Asasinii au fost trimi şi în "judecata" unui tribunal din Cluj care a consti tuit obiectul dosarului Nr. B. 4239/1941 / 6. Aşa- zisul proces şi sentin ţa dat ă constituie o deosebit de concludent ă prob ă asupra realit ăţii că întreg cor tegiul de asasinate, în mas ă sau colective, comise de ocupantul horthyst împotriva rom ânilor a fost încurajat cu premeditare de autorit ăţile de stat, inclusiv de justi ţie. Simulacrul organizat de justi ţia horthyst ă prin "judecarea" asasinilor protopopului Aurel Munteanu a avut menirea, pe de o parte, de a împinge la noi asasinate împotriva rom ânilor şi, pe de alt ă parte, de a intimida popula ţia rom âneasc ă care se ridica, tot mai mult, si prin mijloace extrem de variate, împotriva ocupantului. Aceast ă realitate este dovedit ă cu prisosin ţă de "Sentin ţa în procesul asasin ării protopopu lui Aurel Munteanu" Nr. B 4239/1941 / 6 dat ă de Tribunalul Regal Maghiar Cluj, ca instan ţă penal ă, document care a fost tip ărit şi difuzat, sub form ă de bro şur ă. Ignor înd normele de drept penal şi sfid înd în modul cel mai flagrant principiile morale referitoare la ap ărarea persoanei şi a vieţii umane, sentin ţa disculp ă pe asasini şi- i transform ă în autentici "eroi na ţionali" ai Ungariei horthyste. In fa ţa instan ţei au comp ărut : Mathe Ferencz, Szekeres Ianos, Kozma Andras, Andras Bartha, Kudor Ianos, Kovacs Andras, Mihaly Sandor, Budai Ianos, Gal lulika, Eresei Ferenc, Matefi Ianos, Otvos Ianos. Pocs Ianos. Din cei 13 acuza ţi de "crim ă de omor", primii şapte au fost găsi ţi "vinova ţi", în calitate de coautori, conform art. 70 din Codul pena!, "de delictul de leziuni corporale grave cauzatoare de moarte", iar ultimii cinci au fost achita ţi. Din cele de mai sus s- ar putea deduce că instan ţa a pornit de la premisa just ă că în urma probelor administrate unii au fost găsi ţi vinova ţi, iar alţii nevinova ţi şi, în raport de aceasta, s- a pronun ţat pentru pedepsirea primilor şapte şi achitarea ultimilor şase. In realitate îns ă, aceast ă logică elementar ă în materie de practic ă judiciar ă este infirmat ă, întruc ît, în fond, chiar şi cei care au fost găsi ţi "vinova ţi" au fost scutiţ i de răspunderea penal ă cuvenit ă pentru cauzare de moarte. "Condam narea" pronun ţat ă împotriva a şapte din primul grup la cile dou ă luni închisoare corec ţional ă şi împotriva unuia (Mihaly Sandor) la o pedeaps ă cumulativ ă de 3 luni închisoare corectiortal ă la care se adaug ă "suspenda rea" execut ării pedepsei "pentru toţi acuza ţii pe termenul de încercare de 3 (trei) ani" este mai mult dec ît o parodie a justi ţiei. Dar iată cum se motiveaz ă aceast ă aşa- zis ă judecat ă : Deşi se accept ă ini ţial vinov ăţia primilor şapte ca fiind implica ţi într - o crim ă de omor, în motivare se respinge calificarea acuz ării în sensul că s- ar fi produs o ast fel de infrac ţiune întruc ît "moartea s- a produs numai ca un rezultat al aces tor lovituri (aplicate de inculpa ţi victimei — n.n.) mai uşoare sau mai grave. La capătul unei suite de circumstan ţe atenuante, sentin ţa men ţioneaz ă : "La aplicarea pedepsei, Tribunalul nu a găsit în sarcina acuza ţilor nici o împrejurare agravant ă, în schimb constat ă ca împrejurare atenuant ă faptul că acuza ţii au recunoscut faptele (sic !), că ei nu au mai fost pedepsi ţi şi că ei se aflau într - o stare sufleteasc ă care explică am ărăciunea şi emoţiunea puternic ă de care au fost stăpîniţi şi care putea uşor să provoace excese din partea celor plini de fericirea eliber ării şi cuprin şi de sentimente entuziaste patriotice (sic .') [...]
iar mobilul faptei lor a fost acel sen timent general omenesc (sic !) care este normal pentru toţi adev ăra ţii membri ai unei na ţiuni demne". Morala : "na ţiunea demn ă" maghiar ă era încurajat ă să recurg ă la acte de omor împotriva rom ânilor pentru a- şi manifesta şi proba "patriotismul"! In aceeaş i zi, de 10 septembrie 1940, Huedinul a fost supus arest ări lor, maltrat ărilor, devast ărilor. Astfel, primarul, dr. Andrei, a fost arestat şi dus într - un loc necunoscut ; avocatul dr. Eugen Moga şi so ţia lui au fost maltrata ţi ; premilitarul Ion Negru sp înzurat de un copac, cu capul în jos ; mai mul ţi intelectuali din localitate au fost aresta ţi si bătu ţi : N. Socolici, I. Furcovici, A. Creţ , P. String ; prof. Gheorghe Herdea a fost împu şcat pe la spate ; Vasile Popa a fost sp înzurat de picioare şi i s- au fracturat mîinile. De asemenea, au fost devastate mai multe case ale rom ânilor. Tot atunci, o unitate de honvezi intra în satul Hîda, aduc înd sub escort ă 11 ţărani rom âni găsi ţi pe şosea. Nou ă dintre ei au fost împu şca ţi pe mo şia Hatfaludi, iar cadavrele au fost lăsate în cîmp, ne îngropate de mar ţi (Ziua crucii) p înă s îmb ătă. In aceea şi zi în sat au mai fost împu şca ţi doi rom âni ling ă Moara Dasc ălului. Relatî nd atrocit ăţile comise de elemente teroriste horthyste în comuna Hodos (jude ţul Cluj), un document consemneaz ă că, în ziua de 17 octombrie, popula ţia rom ână din sat (satul fiind compact de rom âni) a fost bătut ă şi schingiuit ă de o band ă de terori şti format ă din 10 persoane venite în acest scop în comun ă din ora şul Huedin. Conduc ătorul lor a fost Gusas Janos, măcelar din Huedin. Aceast ă band ă a ucis pe frunta şii din comun ă şi anume : 1) Ţîru Nicolae, fost primar ; 2) Ţîru Nicolae, fost casierul prim ăriei ; 3) Ţîru Gheorghe, fost primar ; 4) Ţîru Teodor, fost preş edinte la Urbelişti ; 5) Lungu Dumitru, cîrciumar.
Pe to ţi ace ştia i- au scos din case si i- au omor ît în cur ţile lor. Femeile şi copiii lor au început să strige şi atunci oamenii din comun ă au fugit în pădure şi s- au ascuns. Tot în jude ţul Cluj, în primele zile ale ocupa ţiei, au fost comise şi alte crime, ca, de pild ă, împu şcarea pe şoseaua dinspre Valea Drăganului a 12 rom âni, apoi încă 10 la marginea comunei Valea Alma şului ş.a.. In ziua de 11 septembrie, soldaţ i horthy şti au împu şcat în hotarul comunei Sâmihaiul Alma şului zece tineri rom âni prin şi pe şosea. In seara de 11 septembrie au intrat în satul Cojocna (18 km est Cluj) doi ofi ţeri şi 20—30 solda ţi, care au terorizat şi maltratat popula ţia. Tot în satul Cojocna, cîteva plutoane de honvezi au făcut chefuri cu popula ţia maghiar ă şi apoi au devastat locuin ţele rom ânilor, au rupt stea gurile rom âne şti de la şcoli şi le- au călcat în picioare. Directorul şcolii primare a fost împu şcat. Primarul ungur a început persecu ţiile în contra rom ânilor şi i- au obligat să semneze o cerere pentru mutarea frontierei cu 4 km sudest de Cojocna. Într - un col ţ al satului s- a instalat o pu şcă mitralier ă îndreptat ă spre partea locuit ă de rom âni. Fenomene deosebit de grave s- au petrecut în acele zile la Cluj şi împrejurimi, unde trupele de ocupa ţie horthyste au sosit la 11 septem brie 1940. Pînă atunci, crimele, bătăile, devast ările declan şate împotriva rom ânilor, îndeosebi în cartierele Mănăştur, Intre ape, comunele Flore şti şi Some şeni au fost — aşa dup ă cum recuno ştea la 15 noiembrie 1940 fostul consul al Ungariei la Cluj, dr. Bothmer Karoly — efectuate de elemente declasate, şovine, fasciste, organizate în grupe teroriste, conduse de Kerekes Istvan, Kiraly Zoltan, Mălnassy Tivadar, Nyiro Jozsef, Kovats Arpad, dr. Szasz Ferenez, Veres Lajos, Lengyel Jozsef dr. Vekas Lajos, Pataky Kalman, afla ţi sub comanda lui Kovats Arpad, fost ofi ţer de carier ă. De altminteri, informa ţiile consulului horthyst, dr. Bothmer Karoly, coincid cu relat ările din ziarele vremii care vorbesc de devast ările caselor rom âne şti din comunele Some şeni şi Flore şti. I. Perja, din cartierul Mănăştur, a fost lovit cu cu ţitul în cap şi în bra ţul st îng ; losif Popa, înjunghiat în plămîni ; V. Albu, din acelaşi cartier, a fost arestat, apoi ucis ; Pavel Albu a lui Tentu, tot din Mănăştur, a fost împu şcat, iar dr. A. Hoţiu a fost crunt bătut, fractur îndu- i- se trei coaste.