[ALEXANDRU ANASTASIU]

Unui din martorii oculari ai evenimentelor din Cluj, dr. Aurel Socol, nota : "spiritul aţîţător şi oficial, încurajai de autorit ăţi, care organizaser ă "gărzi volante", auxiliare, voluntare ale poliţiei (cu brasarde tricolore pe bra ţul sting, de obicei cu vechi şepci de honvezi), a început "răzbunarea" asupra cartierelor marcante romane şii, ca Mănăşturul şi cartierul Iris. Grupuri de horthy şti parcur geau noaptea străzile, înarma ţi cu bite şi pietre, şi cu sălbăticie spărgeau geamurile ferestrelor caselor şi urm ăreau ce apucau, adesea femei, bărba ţi, copii, sau îi snopeau in bătăi pe cei care- i prindeau pe strad ă", Odată cu intrarea armatei horthyste în Cluj, la 11 septembrie, cri mele, maltrat ările, arest ările au continuat, de data aceasta sub oblăduirea ei. în primele zile de ocupa ţie, un mare num ăr de rom âni au fost ucişi pe str ăzi, în casele lor sau în alte păr ţi, fără nici un motiv şi întotdeauna cu aceea şi cunoscuta bestialitate . Au fost aresta ţi to ţi teologii greco- catolici de la Academia de teologie, chiar în localul episcopiei din str. Brătianu . La 11 septembrie 1940, un grup de 17 gardieni publici româ ni a fost surprins pe strad ă de o band ă de civili şi solda ţi unguri, în timp ce se întor ceau de la poli ţie, unde fuseser ă chema ţi de autorit ăţile ungare. Ei au fost înjunghia ţi cu cu ţitele şi baionetele. Au fost apoi dezbr ăca ţi de uni forme, batjocori ţi în mod sălbatic şi du şi la închisoarea tribunalului, unde, trei dintre ei au fost înjunghia ţi din nou cu cu ţitele şi arunca ţi în celule, unde au murit în chinuri groaznice . La 12 septembrie 1940, în fa ţa măcelăriei Manciu, din Calea Moţilor, ziua în amiaza mare. au fost ucişi doi rom âni. Totodat ă, gardianul V. Damian a fost împu şcat mortal, iar gardienii V. Parau şi T. Marin schingiui ţi la chestur ă. Mai mul ţi rom âni au fost maltrata ţi în pia ţa centrala : V. Mureşan, V. Costin, G. Căpu şan, A. Călătan şi fiul, V. Crişan, P. Albu, A. Căpu şan, prof. Mure şan ş.a. A fost omor ît în strad ă, cu cu ţitele, gardianul Ilisie Moldovan şi au fost maltrata ţi dr. Telea şi dr. Ştefan Hossu, fra tele episcopului Iuliu Hossu. In cursul nopţ ii de 11—12 septembrie, echipe formate din tuzhar - cosok au devastat urm ătoarele magazine rom âne şti : Cartea Româneasc ă, libr ăria Remus Cioflec, colectura Stănoiu, firma Vlad cu toate sucursalele, biroul de ziare Central, firma Pascu, banca Vatra, băcănia Odăşteanu, firma Ieronim Şerbu, firma Bratu, firma Al. Moraru, precum şi firmele din Piaţa Mihai Viteazul, Regele Ferdinand şi Calea Moţilor. Afar ă de aceasta, tot în acea parte, au fost sparte si distruse, pînă la una, toate firmele avoca ţilor şi medicilor rom âni din str ăzile principale ale ora şului. Ziua urm ătoare, 12 septembrie, au fost distruse casele rom ânilor din car - tierul Mănăştur. în toiul nop ţii au avut loc arest ări şi bătăi. Spargerile şi bătăile au continuat şi în noaptea de 12—13 septembrie. Numărul rom ânilor asasina ţi, maltrata ţi, schingiui ţi in aceste prime zile la Cluj, trece de 200. Descriind dimensiunile greu de imaginat ale atrocit ăţilor sav îrşite de terori ştii horthy şti asupra popula ţiei rom âne şti din Cluj, în aceste prime zile de dup ă ocupa ţie, un martor al evenimentelor scria în ziarul Acţiunea" din 21 septembrie 1940, urm ătoarele : "dup ă intrarea armatelor ungare de ocupa ţie, în ora şul Cluj s- au organizat numeroase bande de terorişti înarmate cu cuţite, securi, topoare, care au început să atace popula ţia rom âneasc ă şi să devasteze locuin ţele rom ânilor. Rom ânii care încercau să reziste erau omor îţi în bătăi, înjunghia ţi cu cuţite şi tăiaţi cu topoare". Aceste fărădelegi au fost facilitate şi de colonelul Beck, fost, timp de 6 ani, func ţionar la consulatul maghiar din Cluj, care, în chip preme ditat, ]a ordin superior, a întocmit fişe personale tuturor personalit ăţilor rom âne şti, informa ţiile culese fiind puse la îndem îna organiza ţiilor teroriste, iar mai apoi a autorităţ ilor horthysle care le- au folosit in to ţi cei 4 ani de ocupa ţie. In noaptea de 13/14 septembrie 1940 şi în zilele urm ătoare, valul terorii a continuat pe meleagurile jude ţului Sălaj. In aceast ă veritabil ă "noapte a sf întului Barlolomeu" de 13/14 septembrie, echipe de solda ţi horthy şti, în parte în stare de ebrietate, condu şi de locotenentul Vasvary Zoltan din Reg. 201 motorizat din Budapesta, înso ţite de forma ţiuni hor - thyste paramilitare ale aşa- zisei gărzi na ţionale (Nemzetorseg), precum şi de circa 25 de elemente şovine, horthyste din localitate au atacat pe nea şteptate popula ţia rom âneasc ă lipsit ă de ap ărare din comuna Ip, masa - crind- o. Relat înd modul în care a fost comis acest masacru, un document care reconstituie tragicul eveniment consemneaz ă că în acea noapte, p o ploaie toren ţială, comuna Ip "a fost teatrul celui mai sălbatic şi sîngeros act de violen ţă". La începutul nop ţii, dup ă cum rezult ă din document "echipe de osta şi unguri, înso ţite de iredenti şti şi membri ai Gărzii na ţionale au scos din case pe toţi rom ânii care nu fugiser ă, i- au bătut pînă la sînge şi i- au schingiuit, zdrobindu - le oasele şi smulg îndu- le unghiile, apoi, fără a ţine seama de sex şi de vîrsta, i- au împu şcat cu focuri de arm ă şi de mitralier ă. Femeile, în plus, au fost batjocorite, iar copiii spinteca ţi [...]
. Dup ă m ăcel a urmat jaful cadavrelor şi al caselor celor omori ţi. Nici biserica rom âneasc ă nu a fost cru ţată, de unde s- au furat 80 000 lei. Cada vrele au fost cărate apoi cu căru ţele, unii incă respirau, şi îngropate într - o groap ă comun ă, de 35/25 m*m, peste care s- a turnat 400 kg var si apoi pă- mint". Au căzut victime acestui odios masacru, 157 de rom âni, copii, ba- tr îni, femei şi bărba ţi nevinova ţi. In ziua de 14 septembrie 1940, în comuna Marna din acela şi jude ţ, solda ţi horthy şti au ucis 12 rom âni, dintre care dou ă femei şi un protopop, precum şi 11 slovaci. In aceea şi zi, în comuna Cosnicul de sus, horthy ştii au ridicat 60 de bărba ţi pe care i- au dus la Ip, unde i- au schingiuit, voind să- i omoare. Dintre ace ştia, cei mai mul ţi au reu şit să se salveze, iar 16 au fost împu şca ţi, fiind îngropa ţi, de asemenea, într - o groap ă comun ă. Din comuna Cerişa, au fost ridica ţi de către acelea şi bande de militari şi tero rişti horthy şti, 30 de bărba ţi dintre care 6 evrei, pe care i- au dus în "Pădurea Domneasc ă" la 20 km de comun ă, sehingiuindu - i şi apoi împu şcîndu- i, ulterior cadavrele acestora fiind jefuite. Tot din aceast ă comun ă au mai fost ucişi încă patru rom âni şi o întreag ă familie slovac ă compus ă din nou ă membri. In aceeaş i zi, în comuna Halmăjd, terori ştii au împu şcat pe primar şi trei locuitori, precum şi o familie de slovaci compus ă din şapte membri, dup ă care a urmat jefuirea cadavrelor. In ziua de 19 septembrie 1940, în comuna Camăr, solda ţii horthy şti au ridicat patru rom âni pe care i- au dus în pădurea Zăuani pun îndu- i sa- şi sape gropile, dup ă care i- au schingiuit, si apoi i- au împu şcat. In aceea şi zi, în comuna Nuşfalău, 13 rom âni, venind cit; la Bucure şti acas ă, au fost omori ţi de membri ai Gărzii na ţionale şi de militari horthy şti. Dup ă ce au fost perchezi ţiona ţi, to ţi bărba ţii au fost împu şca ţi iar cele dou ă femei, ce erau cu ei, au fost batjocorite, iar apoi ciop îr ţite, A doua zi a urinat o perchezi ţie la to ţi rom ânii din aceast ă comun ă fiind maltrata ţi şi jefui ţi. Tot aici un element fanatic horthyst, Totos Sador, a împu şcat un rom ân, pe care 1- a îngropat sub brazd ă. In localitatea Gîrceiu, preotul reformat a chemat o subunitate de mi litari tu scopul de a extermina popula ţia rom âneasc ă de aici. Numai la interven ţia contelui Wesslenyi, îngrijorat că va rămîne fără mînă de lucru pe mo şia sa, a fost evitat încă un nou masacru. Bilanţ ul asasinatelor comise în cursul lunii septembrie 1940, numai în jude ţul Sălaj, este însp ăimînt âtor : Asuajul de sus 1, Breboi 2, Biciumani 1, Camăr 4 (Teodor Pintea, tat ă a fi copii, Petre Haidu tat ă a 4 copii, Ioan Puşcaş, tat ă a 5 copii, Dumitru Babotan, tat ă a 3 copii), Carastele 12,Căpleni 1, Cerişa 11 (printre care Teodor Buoi, Vasile Piste, Gavrilă Ardeleanu, Petre Silaghi, Ilie Balot ă), Cehal 4, Cehul , Cium îrna 7, Cosniciul de jos 1, Cosniciul de sus 15 (de la 18 septembrie 1940), Dobrin 1, Halmăjd 7. Horia 1, Iancule şti 1, Ip 157, Iliuşa 1, Jaz 1, Jurtelecul Hododului 13, Lucăceni 3. Marna 17, Nuşfalău 11, Plopi ş 1, Pria 1, Stîna 2, Scărişoara nou ă 6, Şimleul Silvaniei 15, Trăznea 68, Ungura ş 8, Var 1, Vârşolţ 2, Zalău 26, Zăuani 17, printre ei fiind şi cei 13 rezervi şti rom âni care se întorceau de la concentrare şi se duceau spre vetrele lor şi care — dup ă ce au fost jefui ţi de 680 000 Iei — au fost executa ţi pe loc de către militari horthy şti pe şoseaua Mese şului, între comunele Zăuani şi Nuşfalău, în apropiere de Zalău. Aşadar, totalul celor ucişi de trupele horthyste şi forma ţiunile paramilitare fasciste în luna septembrie 1940 pe teri toriul unui singur jude ţ, Sălaj, se ridic ă la aproape 450 de persoane dintre care covîrşitoarea majoritate erau rom âni, dar si evrei şi slovaci.