[ALEXANDRU ANASTASIU]

Din numărul total al victimelor peste jum ătate au fost copii şi femei. Asemenea crime au fost comise şi în jude ţul Bihor, la Salonta şi Săntion ; în jude ţul Some ş, în localit ăţile Berta, Mălin, Stana, Căpleni, Hălmagiu ; în jude ţul Satu Mare, la Doba, Medie şul Aurit; în jude ţul Tîrnava Mică, la Agrişteu, unde t înărului rom ân Emanuil Costea, înainte de a fi omor ît, i s- au scos ochii şi limba ; în jude ţul Trei Scaune, la Breţcu, unde Nicolae Boldea a fost ucis împreun ă cu fiul lui ; la Tîrgu Mure ş, unde a fost executat studentul Al. Lupu. In aceleaş i zile cînd erau hăitui ţi, bătu ţi, batcojori ţi rom ânii din jude ţele Bihor, Sălaj, Cluj, în comuna Marele Voevod Mihai, din jude ţul Satu Mare, ia 14 septembrie 1940, preotul Toh ătan Gheorghe "a fost ridicat de jandarmi la ieşirea din biserică, dus la şcoală, pus să se descul ţe şi bătut cu patul armelor peste cap, spate şi şale. A fost apoi călcat cu bocancii peste degetele picioarelor, lovit cu diverse obiecte şi strins de git. Are doua coaste rupte şi 3 din ţi, iar pe fa ţă are o ran ă de vreo 7 cm". Tot în ziua de 14 septembrie 1940, preotul Gavril Relea, parohul bisericii "Sfinţii Arhangheli" din Cluj, "a fost bătut şi schingiuit de solda ţi şi civili unguri" . In ziua urmă toare, 15 septembrie, a fost crunt maltratat protopopul Onofrei Pompei din Cluj. Iată cum s înt descrise faptele de către un document din acea vreme : "în seara zilei de 15 septembrie, preotul proto pop Pompei Onofrei [...]
a fost atacat în casa sa de poliţişti şi solda ţi un guri, pe cînd se preg ătea să se culce. Ridicat din, casă în bătăi crunte, a fost dus în turnul şi podul catedralei simul înd că fac o perchezi ţie. In tot timpul acestei perchezi ţii, el era bătut, pălmuit peste fa ţă şi lovit cu patul armelor. Negasindu- se nimic , un locotenent ungur a luat o centură de piele şi a început să- t sugrume [...]
Tocmai cînd era să- şi piard ă cuno ştin ţa, a fost salvat de un civil care a făcut perchezi ţia în locuin ţa preotului şi nu găsise nimic. Locotenentul furios a pornit sa înjure pe preotul Onofrei şi preo ţimea rom âneasc ă, apoi i- a trecut în jurul gîtului o sîrm ă, arunc înd un cap ăt peste o grind ă şi a început să- l trag ă în sus pentru a- l spînzura. Tocmai cînd începuse sâ se sufoce, sîrma s- a rupt. Ofiţerul a renun ţat să- l mai omoare, dar bălaia a continuat. Pălmuit, îmbr încit de solda ţi şi lovit cu patul pu ştii, a fost tir ît pînă în pivni ţă, unde s- a continuat perchezi ţia, în vreme ce agresorii îl amenin ţau cu împu şcarea. Nu s- a găsit nici acum nimic . Cu revolverul la tîmpl ă a fost scos în strad ă şi lovit cu pumnii în cap. Dus cu taximetrul la poliţie, a fost eliberat şi predat preotului Dr. Varro, de la parohia romano- catolică, care a rămas ad înc indignat de sălbăticia actelor săvîrşite împotriva unui slujitor al Bisericii. La 4 octombrie preotul Onofrei a fost expulzat, ajuns în convoiul deporta ţilor în gara Lokoshaza, a fost bătut îngrozitor încă o dat ă de jandarmul care- l în soţea". La grea caznă a fost supus şi preotul Gherasim Căp îlnă, din Şimişana, jude ţul Some ş. în scrisoarea trimis ă episcopiei Cluj şi înregistrat ă la Nr. 85/1940, preotul Căp îlnă relateaz ă că în ziua de 20 septembrie se întorcea cu trenul de la Cluj spre cas ă. La Dej, s- au urcat în vagon doi plutonieri de jandarmi care, dup ă ce legitimeaz ă pe cei de fa ţă, pe el îl invit ă să- i urmeze. Intr - o sală a gării la o masa era un t înăr locotenent de jandarmi. Dup ă scurt timp acesta s- a ridicat de la mas ă şi jignindu - 1 cu vorbele a trecut la maltratarea preotului. Iată ce a urmat : "îmi aplică în fa ţa dreapt ă o lovitur ă puternic ă cu pumnul str îns — ghionturile degetelor. Puţin m- am cutremurat şi rug îndu- l l- am întrebat ce am păcătuit, domnule de m ă love şti aşa [...]
îmi aplică al doilea, atunci am simţit că m ăseaua a doua din latura dreapt ă de sus îmi cade pe limb ă şi gura mi se umple de sînge. Volens, nolens, scuip pe podiment cind îmi replică "n- ai batist ă" — şi se repede la mine. Cîte şi pe unde am primit nu ştiu; nu le- am num ărat [...]
cu buzele umflate, duble, cu vînătăi pe fa ţă, trenul scăpat, mam dus în ora ş". Apoi, preotul relateaz ă că în timp ce fusese bătut în ora ş, acas ă începuse să i se facă perchezi ţie de către un alt locotenent "înso ţit de o întreag ă companie de solda ţi. Bruscheaz ă soţia şi băieţii şi îmi promit o nou ă vizit ă [...]
Am scăpat din Dej cu via ţa căci dacă eram acas ă, poate aveam soarta fratelui Andrei Bujor, în aşa mod era înfuriat dl. Lt. [...]
Şicanele se ţin lan ţ. Aparatul de radio confiscat, ruinat apoi complet. Zah ăr, petrol pen tru pop ă valah în Ungaria nu este [...]
Dup ă bătaia luat ă au urmat intimi dările : dacă voi denun ţa pe agresori voi fi din nou maltratat. M- am îndes tulat cu ce am primit [...]
ca nu cumva să~mi mai pierd o m ăsea sau să mi se mai dubleze buzele". In ziua de 20 septembrie 1940, a fost maltratat şi apoi expulzat preotul Ioan Ciora, din Zagon jude ţul Trei Scaune. Referindu - se la cele păţite, preotul Ciora ar ăta că în ziua respectiv ă la orele 16,00 a fost invitat la comandantul militar ungar ce se găsea în comun ă, la prim ărie. în drum, l- au oprit trei civili necunoscu ţi, de na ţionalitate ungar ă. Unul dintre ace ştia 1- a oprit şi în ungure şte 1- a întrebat : "Ce ţi- am gre şit eu ? şi atunci — arat ă preotul — mi - a dat o lovitur ă cu pumnul în ochiul sting. Căut înd să m ă ap ăr cu m îna dreapt ă, în care aveam bastonul, mi - a smuls bastonul din min ă, aplicîndu- mi o lovitur ă în cap, în urma căreia mi - a ţîsnit sîngele, umpl îndu- mi fa ţa şi hainele. Am ame ţit, căz înd jos si m- am trezit cu lovituri pe întreaga parte sting ă a corpului şi piciorul sting (...] Fiind lăsat de către cei trei agresori, m- am tîrît pînă acas ă şi în urma loviturilor şi durerilor cauzate, am căzut la pat. Am cerut inter ven ţia jandarmeriei, dar a refuzat. Am cerut asisten ţă medical ă şi medicul de circumscrip ţie, german de origine, dr. Hohmann, cu mare frică a venit la locuin ţa mea, făcîndu- mi o injec ţie iar dup ă dou ă zile, a venit din nou pentru a- mi pansa rana de la cap, cu care ocazie mi - a spus că nu va mai putea veni sa m ă îngrijeasc ă întruc ît este împiedicat de autorit ăţile ungu reşti şi amenin ţat". Situaţ ii similare s- au petrecut şi în Maramure ş, unde între 2 şi 5 septembrie "bande ungure şti au jefuit şi terorizat popula ţia rom ână", inclusiv slujitorii şi credincio şii bisericii rom âne şti. Iată cum descrie eve nimentele petrecute în aceast ă parte a teritoriului, arhimandritul Gher - man Agapie : "în ziua de 2 septembrie, deja popula ţia ungureasc ă s- a dedat la jaf, intr înd în curtea palatului (episcopiei din Sighet — n.n.) luînd lucruri. In ziua de 3 septembrie o echip ă de civili vin cu steagul unguresc, îl fixeaz ă pe frontispiciul Reşedin ţei Episcopale, distrug dra pelul rom ânesc [...]
. S- au repezit în Capela Episcopală unde eram cu poliţistul Vasile Costin din Saras ău, se reped la el, îl dezarmeaz ă, îi rup epo leţi şi cocarda de la şapcă, care era cu insigna rom âneasc ă, apoi ne ameninţă cu împu şcarea chiar in biserica, cu insultele cele mai grele şi triviale la adresa a lot ceea ce este rom ânesc. Miercuri, 4 septembrie [...]