[ALEXANDRU ANASTASIU]

Sate rom âne şti întregi au fost nevoite să- si ia lumea în cap de groaza bătăilor, încurajate şi nesanc ţionate de autorit ăţi. Sate întregi au dormit în cîmp, prin lanuri de porumb şi prin păduri, luni de zile, pînă la căderea zăpezii . In situaţ ia în care ocupan ţii horthy şti transformaser ă acest teritoriu rom ânesc într - o vast ă aren ă de crime si maltrat ări împotriva popula ţiei rom âne şti şi în situa ţia în care unele încerc ări ale guvernului rom ân de a st ăvili aceste atrocit ăţi, prin nenum ărate interven ţii pe lînga guvernul de la Budapesta, au eşuat, fiind nevoite să intervin ă înse şi guvernele care "arbitraser ă" la Viena — cel german şi italian — pentru a pune cap ăt acestui dezm ăţ, pentru a nu periclita pozi ţiile şi interesele mai cu seam ă ale Reichului în aceast ă zona, guvernul Antonescu a cerut, la 1 octom brie 1940, trimiterea unei comisii mixte germano - italiene pentru a constata si raporta puterilor Axei crimele şi acţiunile teroriste întreprinse de re gimul horthyst împotriva popula ţiei rom âne şti. Comisia a luat fiin ţă în a doua jum ătate a lunii octombrie 1940, fiind format ă din Altenburg, şef de sec ţie la Ministerul de externe al Reichului şi Roggeri, func ţionar su perior Ia Ministerul de externe al Italiei. Pe lingă aceasta Comisie erau ata şaţi ofi ţeri din partea statelor majore al armatei rom âne şi respectiv al armatei ungare. Ea se deplasa în diferite localit ăţi în partea nord- estic ă a Transilvaniei, pentru a studia şi înregistra faptele petrecute şi recla- mate de reprezentan ţii popula ţiei rom âne şti sau de către guvernul rom ân insu şi. Activitatea comisiei avea un caracter intermitent, ea acţ ion înd cînd de a parte, cînd de alta a vremelnicei linii de frontier ă. Comisia avea doar roiul de a constata faptele şi nu de a lua măsuri pentru curmarea lor. Rapoartele întocmite nu au putut să nu re ţină o parte din crimele, atrocit ăţile, bătăile şi caznele, excesele la care a fost supus ă popula ţia rom âneasc ă din partea regimului horthyst în teritoriul cotropit. Dup ă cum se remarca într - un raport al consulatului rom ân din Cluj, "în general vorbind, o comisie compus ă din doi oameni, av înd de cutreierat un teritoriu at ît de întins ca acela al consulatelor noastre, copleşită de num ărul cazurilor si de o administra ţie care se pricepe, ca nimeni altul, la camuflarea ade vărului, nu dovede şte să facă fa ţă în m ăsur ă complet ă grelei îndatoriri ce i- a fost impus ă". Din exemplele date în raport rezult ă că administra ţia militar ă horthyst ă a făcut tot posibilul să ascund ă şi să mistifice rea litatea în fa ţa comisiei care nu găsea acas ă pe cei căuta ţi, împu şcarea rom ânilor era pus ă pe seama unor gloan ţe "rătăcite", distrugerile de imo bile nu puteau fi anchetate din pricin ă că nu existau persoane "compe ten ţe" să facă aceasta, precum tot pe seama "incompeten ţei" era pus ă si neanchetarea crimelor şi atrocit ăţilor comise. Bătăile, schingiuirile, mal trat ările, alung ările, violen ţele erau justificate ca acte ale administra ţiilor locale horthyste, fiind considerate ca răzbun ări personale împotriva unor excese comise, chipurile, de victime, într - un trecut mai mult sau mai pu ţin îndep ărtat. Exprimî ndu- şi profunda indignare fa ţă de atrocit ăţile şi crimele comise de către horthy şti împotriva rom ânilor din teritoriul cotropit Nicolae Iorga scria la 24 septembrie 1940, în articolul Resultalul : "Ce s- a pe trecut acolo la luarea în stăpinire de armata şi administra ţia ungar ă, sub ochii ei şi fără nici o încercare de a o opri, ba chiar cu binevoitorul ei concurs, întrece orice închipuire si se poate pune alături de cele mai groaznice scene din vremea năvălirilor barbare, cină, cel pu ţin setea de a omor î nu era unit ă cu un sadism care apar ţine vremurilor noastre. Spinzură ri cu capul în jos. răstigniri, baterea cuielor în cap, presărarea cu var nestins a rănilor, acestea au fost, dup ă cîte ştiu pînă acum — şi martiriul se deslu şeşte tot mai mult — semnele civiliza ţiei poporului care sa dezonorat prin asemenea acte. Statul rom ân va face ce crede. Din partea noastr ă n- avem dec ît un sfat. A nu se clinti un fir de păr din capul unui cetăţean maghiar al Rom âniei. E cea mai teribilă pedeaps ă ce putem da chinuitorilor şi asasinilor". La începutul lunii decembrie 1940, administra ţia militar ă, dup ă ce a "pacificat" şi "liniştit", a fost înlocuit ă cu administra ţia civilă horthyst ă care a continuat atrocit ăţile, crimele, bătăile, violen ţele, împo triva popula ţiei rom âne şti de aici. Şi nu- i de mirare, dac ă ne gîn- dim — aşa cum scria intelectualul rom ân nord - transilv ănean Raoul Şorban — că "regimul amiralului Horthy a fost inaugurat şi consolidat prin teroare. Prin cea mai cumplit ă teroare pe care a cunoscut - o Europa central ă în istoria sa modern ă. Ei bine, în Ungaria lui Horthy, teroarea a devenit o instituţ ie. In administra ţie, în universit ăţi, in armat ă, în pres ă, pretutindeni, teroarea era servit ă cu frenezie, cu simţiri, cu elan, cu ten siune [...]
Cind va veni cronicarul să răscolească faptele şi să ne dea tîlcul lor, lumea va vedea şi va judeca limpede ceea ce noi ştim deja si anume că ordinea de lucruri ce domne şte în Ungaria astăzi este întoarcerea la un despotism desfr înat şi compromite tot ceea ce înseamn ă libertate, demni tate şi progres". Opinia publică din alte ţări şi îndeosebi din cele neutre au înfierat pe horthy şti pentru monstruoasele crime săvîrsite. Ziarul "Libera Stampa", unul dintre cele mai răsp îndite ziare din Elveţia în limba ita lian ă, scria : "Milioane de ţărani rom âni sînt lăsaţi în voia tuturor strivirilor nobilimii maghiare, despota statului, ridicat pentru săltarea numai şi numai a intereselor ei [...]
Marea ocaziune a venit; ţăranii, lucrătorii liberi, au redevenit robi [...]
Plîngem distrugerea lor [...]
S- au reîntors pedepsele crude pentru umilirea rebelilor (rom ânilor — n.n.), care crezuser ă în sfin ţenia muncii omene şti, s- a reîntors moartea cu f îlfîitul ei în jurul căminelor robilor ogorului. Nici un balsam pentru faptele de la Cluj şi din alte centre ale nefericitei Transilvanii. Numai durere pentru răul pe care egoismul, aviditatea şi nedreptatea omeneasc ă le- au impus fra ţilor. Durere si răbdare, în aşteptarea noii şi definitivei rena şteri". In întreaga perioad ă a ocupa ţiei horlhyste, împotriva popula ţiei ro mâne şti s- a desf ăşurat o vasta acţiune de violen ţe, crime, continu în- du- se pe scar ă tot mai larg ă, cele întreprinse în primele săpt ă- mîni de ocupa ţie. Iată numai cîteva din aceste acte întreprinse la sf îrşitul anului 1940 şi ulterior. In comuna Poeni (jud. Cluj), ţăranul Gheorghe Bane este torturat de solda ţii horthy şti în aşa mod că dup ă dou ă zile moare în chinuri groaznice. La 7 ianuarie 1941 a fost ucis Alexandru Racol ţi, din comuna Fize şul Gherlei. In ziua de 6 martie 1941, învăţătorul rom ân losjf Nistor a fost asasinat de jandarmi horthy şti în hotarul dintre comunele Curtuiu şeni şi Petre şti. La 10 martie 1941, în comuna Sucutard (jud. Some ş) au fost ucişi losif Moldovan, tata a 5 copii şi Ion Som. Toate acestea se petrec în timp ce pe teritoriu se afla comisia mixta germano - italian ă. Pentru a ascunde orice urme care să ateste fărădelegile comise de ocupanţ i, guvernul de la Budapesta a cerut prefec ţilor din acest teri toriu ca aceast ă comisie să nu între in posesia probelor materiale care să ateste atrocit ăţile comise. In acelasi scop, în prima parte a lunii mai, ministrul de interne horthyst, prin ordinul strict confiden ţial nr. 9582/1941, cerea organelor locale din teritoriul ocupat să depisteze şi să distrug ă orice Urme, documente, fotografii, filme, plăci fotografice ele, care atestau atrocit ăţile comise de ocupan ţii horthy şti în partea de nord- vest a României ori în Bacica, Suboti ţa, Ucraina subcarpatic ă etc. Intr - un studiu statistic asupra atrocităţ ilor săvîrşite de horthy şti în
perioada 30 august 1940—1 noiembrie 1941 în teritoriul de nord- vest
al Româ niei, întocmit de Secretariatul de stat al na ţionalit ăţilor se con semneaz
ă pe jude ţe omorurile, schingiuirile, bătăile, arest ările, profa nările,
devast ările colective şi individuale :