[ALEXANDRU ANASTASIU]

Toate protestele rom âne şti pe ling ă comisia mixt ă germano - ita- lian ă au primit invariabilul răspuns : "din eroare" . Dintr - un raport de sinteză al comisiei mixte germano - italiene, aflat în volumul I al arhivei acestei comisii de la Hadtorteneti leveltar (Arhiva de istorie militară ) din Budapesta rezult ă că între 1 septembrie 1940 şi 8 septembrie 1944, la grani ţa vremelnic ă ungaro- rom ână s- au înt împlat 254 de incidente armate soldate cu răni ţi şi mor ţi. Documentele, informaţ iile, mărturiile vremii, au înregistrat mii de cazuri de violen ţe, maltrat ări, schingiuiri, arest ări individuale şi colec tive, cu neputin ţă de a fi în şirate pe hîrtie. Dintre cazurile cele mai grave amintim pe cel din comuna Oar (Satu Mare) unde a fost maltratat ă întreaga popula ţie a comunei în frunte cu preotul. In comuna Brani ştea (jud. Some ş) au fost crunt maltrata ţi 115 ţărani. Toţi au fost sco şi direct din biseric ă în a doua zi a Crăciunului (1940), du şi la prim ărie şi băiuţi. Comisia mixtă germano - italian ă a fost nevoit ă, în vara anului 1942, să întreprind ă un nou turneu pentru a analiza pl îngerile popula ţiei ro mâne şti. Autorit ăţile horthyste au luat numeroase măsuri pentru a intimida ori a împiedica pe rom ânii ce urmau a depune mărturii în fa ţa acestei comisii şi să informeze asupra adev ăratei st ări de lucruri. De pild ă, sosind la Cluj, comisia s- a instalat la hotelul "Central". Anchetarea martorilor a început la Cluj, în fosta locuin ţă a lui Coriolan Tătaru. Acolo trebuiau să se prezinte rom ânii din Cluj care fuseser ă maltrata ţi do către autori tăţile horthyste. In curtea acestei case îns ă, se adunaser ă vreo 200 ma ghiari, şovini şti, care căutau să- i intimideze pe rom âni, amenin ţîndu- i "sotto- voce" că de îndr ăznesc să spun ă ceva rău, îi vor îneca în Some ş. Unii au îndr ăznit să treac ă prin grupul lor mare, alţii nu — descrie un martor ocular. "Trebuia să- i pîndim la poart ă (pe rom âni — n.n.) si , de min ă, să- i readucem la vilă, despicind mul ţimea (de maghiari — n.n.). făcînău- ne drum prin amenin ţări şi înjur ături spuse în surdin ă, căci un scandal cu răsunet, eventuala violen ţă flagrant ă, ar fi vădit şi mai mult asuprirea la care erau supu şi. Deci era o chestiune de tărie a nervilor şi de ghionturile înăbu şite". Intre 9 — 11 august 1942 comisia germano - italiana s- a aflat la Sighet. Cei mai mul ţi rom âni ce aveau de depus mărturii nu au fost audiaţ i. în aceast ă situa ţie pl îngerile au fost adunate, selectate şi prezentate comisiei de un grup de elemente conduc ătoare ale popula ţiei rom âne şti maramure şene (Arthur Anderco, I. Bilţiu- Dăncu ş, Titu Benide, Petre Mihali, Ilie Chindri ş, Dezideriu Raţiu, Iuliu Epure, Grigore Bota). De altlel, dup ă cum rezult ă din Arhiva Comisiei germano - italiene, într - un singur volum (III), au fost înregistrate 535 de plangeri individuale sau colective din care Comisia a re ţinut numai 49. In nota delegatului Marelui Stat Major româ n, adresat ă la 20 sep tembrie 1942 Comisiei mixte germano - italiene din Transilvania în legătur ă cu persecu ţiile asupra rom ânilor se ar ăta : "Cu toate promisiunile delega ţilor maghiari că rom ânii ancheta ţi de Comisia Ministerială Germano- Italian ă din Transilvania de Nord, nu vor avea nimic de suferit, totu şi, dup ă plecarea acestei Comisiuni, se semnaleaz ă din toate părţile dezl ăn ţuiri de persecu ţii şi teroare în toate regiunile, asupra celor ce au fost ancheta ţi, astfel : 1. In regiunea Baia Mare jandarmii unguri au adunat pe toţi rom ânii care au fost interoga ţi de membrii Comisiei Ministeriale. Parte din aceştia au fost aresta ţi, pe motivul că au def ăimat Sta tul maghiar. Intre cei arestaţ i se găseşte şi frunta şul rom ân Brânzei din localitatea Mocira, jud. Satu Mare. 2. Refugiata Pleş Irina din Ieud (jud. Maramure ş) comunic ă că dup ă plecarea Comisiei, s- au început persecu ţiile fa ţă de cei care au fost audia ţi. Sînt urm ăriţi de aproape şi amenin ţaţi mereu. Invalidul de război Iuşcu Dumitru care era om de serviciu la prim ărie, a fost dat afar ă, fiindc ă a declarat Comisiei că se hrăne şte cu făină din coceni şi scoar ţă de copac şi că ar fi def ăimat Statul maghiar. La fel preotul Dunca loan, care s- ar fi prezentat la Comisie, este mereu urmă rit şi continuu şicanat. 3. Ţăranul Mure şanu Augustin din satul Lung (jud. Satu Mare), refugiat la 19 aug. declar ă că a fost for ţat să fug ă deoarece făcînd parte dintre cei înjuga ţi la plug de şeful leventi ştilor, dup ă plecarea Comisiei a fost chemat la postul de jandarmi, unde i s- a comunicat să nu mai aştepte instruc ţia leven ţilor că- i va fi amar şi zah ărul. 4. Boban Ioan din Satul Lung (jud. Satu Mare), a trebuit, de aseme nea, să fug ă în Rom ânia, întruc ît dup ă ancheta Comisiei Germano- italiene — unde a dat lămuriri relativ la înh ămarea celor 18 tineri rom âni la plug, — a fost chemat de mai multe ori la postul de jandarmi unde a fost bătut crunt în repetate rînduri sub învinuirea că a vorbit şi divulgat cele petrecute, în fa ţa Comisiei. 5. Ungurul Szabo Carol, şeful de grup ă al leventi ştilor din Satul Lung, jud. Satu Mare, dup ă plecarea Comisiei a prins pe leventi ştii rom âni Sfoar ă Augustin, fiul lui Sfoar ă Ioan şi l- a bătut crunt, voind chiar să- l înjunghie cu briceagul, iar pe leventistul rom ân Marieş Timoftei, fiul lui loan Timoftei, l- a bătut pînă la sînge chiar în fa ţa mamei sale (tatăl său fiind concentrat în armata ungar ă), pentru motivul că ambii au dat răspunsuri afirmative Comisiei, care a anchetat înjugarea lor la plug la 5 mai 1942 de către unguri. 6. La Cluj au fost arestaţ i studen ţii rom âni Isac Gheorghe si Ar- lean, sub pretext de spionaj. Adev ăratul motiv este însă că studentul Isac Gheorghe a fost anchetat de Comisie, căreia i- ar fi dat mai multe date relativ la răul tratament maghiar, aplicat rom ânilor. 7. In Tiha Bârgăului rom ânul Suţu Ioan, dup ă plecarea Comisiei, a fost grav bătut de jandarmii unguri fiindc ă ar fi făcut Comisiei declara ţii neconvenabile pentru maghiari. 8. Refugiatul Farcaş Dumitru de 49 ani, din Galau ţaşi (jud. Mure ş), comunic ă că rom ânii care au ieşit în fa ţa Comisiei, dup ă trecerea Comi siei prin comun ă, au fost crunt bătu ţi. Toate cele de mai sus au fost comunicate ambelor Comisiuni Ger- mano- Italiene, iar un exemplar special s- a predat d- lui lt. colonel Deh- mel pentru, a- l lua la Berlin. Intrucî t alte date precise sînt în curs de culegere, urmeaz ă a fi comunicate ulterior. Trebuie remarcat insă că amenin ţările maghiare chiar în timpul cînd ancheta a fost în curs, că : "Comisia pleacă iar voi rom ânii răm âne ţi" s- au adeverit". In toamna anului 1942, la acţ iunile şoviniste de exterminare, de umilire a popula ţiei rom âne şti se adaug ă şi alte fapte huliganice şi injurii — se arat ă într - un alt document al vremii înaintat Marelui Stat Major. 9. "La 27 octombrie 1942, studen ţii maghiari din Cluj, împreun ă cu popula ţia maghiar ă, au ieşit în strad ă manifest înd contra rom ânilor şi a statului rom ân, strig înd "Vrem sînge de Valah". Manifestan ţii s- au îndreptat spre Consulatul Rom ân din Cluj, unde au spart geamurile, dup ă care s- au dus la localul ziarului "Tribuna ", distrug înd localul, mo bilierul si atelierele. De aici s- au îndreptat spre Episcopia Greco- Catolică şi spre internatul Episcopiei, unde au spart geamurile. In timpul mani festa ţiei, s- au cîntat diferite cîntece revizioniste maghiare, precum şi imnul na ţional maghiar. Toţ i rom ânii ce se găseau înt împl ător pe străzi, au fost bătu ţi de manifestan ţi". A doua zi "studen ţii rom âni de la Universitatea din Cluj au fost eva cua ţi de la cursuri de către studen ţii maghiari, care le- au spus că : "pen tru valahi nu mai există cursuri". In noaptea de 29/30 octombrie a.c, cele de studenţ i şi premilitari maghiari au manifestat din nou pe străzile ora şului Cluj, spărgînd gea murile de la casele locuitorilor rom âni. Popula ţia rom ână din Cluj trăieşte sub teroare permanenta, din cauza atitudinii du şm ănoase a studen ţimei maghiare şi a teroriştilor din diferite asocia ţii cu caracter iredentist" . Documentele vremii confirmă intensitatea cresc înd â a măsurilor re presive, teroriste, de extermin ări: a popula ţiei rom âne şti. "Astfel, la Mogoşeşti — dup ă cum a stabilit mai t îrziu şi Comisia Hencke- Roggieri — tineri rom âni premilitari din comunele din jude ţul Sălaj au fost înjuga ţi şi pu şi să trag ă ceasuri de- a rîndul la plugul cu dou ă brazde pe mo şia contesei Teleki; la Soimeni, instructorul ungur a for ţat în mai multe rinduri leven ţii rom âni nu umble in coate şi genunchi peste ogoare şi răzoare ; La Chiejd, dup ă ce, de distrac ţie i- a silit să sape gropi în păm înt cu m îinile un domn comandant a prins patru tineri româ ni la grap ă, m înîndu- i cu biciul, pe brazd ă, ca pe vite ; La Măgura Ilvei, instructorul Gal Gabor a arat şi grăpat cu tineri rom âni, "Lucru ce nu s- a pomenit nici odat ă în lume, chiar pe timpul barbarilor" — cum scria atunci "Tribunei Ardealu lui" din Cluj, un părinte îndurerat; La Domnin, tot un comandant de leven ţi (leventeoktato), a înh ămat la plugul luat de la primarul rom ân, deşi i s- a oferit vite de jug, şaisprezece tineri rom âni, ar înd cu ei pînă li s- au umflat pieptul şi umerii, terenul de tir al comunei, "pentru a- l nivela "".