Sfantul Ioan Damaschin, vorbeste in secolul al VII-lea despre un Univers sferic (inchis si marginit de Dumnezeu) aflat in miscare de expansiune in celebra lucrare Dogmatica afirmand ca
“toti care au spus ca cerul este sferic sustin ca el se departeaza in chip egal de la Pamant si in sus si in laturi si in jos” [1], iar
„cerul este totalitatea zidirilor vazute si nevazute... si spunem ca la facerea universului am primit si facerea cerului, despre care filosofii pagani, insusindu-si invatatura lui Moise, spun ca este o sfera” [2].
[1], [2] Sf. Ioan Damaschin - Dogmatica, Cartea a II-a, cap 6.
In postarea mea de mai sus este un alt citat tot din Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin (sec VIII d.Hr) care arata clar ca timpul are un inceput din nimic (la momentul Big Bang pe care Scriptura Sfanta il numeste Inceputul Creatiei) iar spatiul si timpul sunt relative.
Nu confundati cazul lui Giordano Burno (
http://ro.wikipedia.org/wiki/Giordano_bruno) cu cel al lui Galileii. Biserica Romano-Catolica a salutat la inceput descoperirile marelui om de stiinta Galileii (
http://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei), mai precis aceea ca nu toate corpurile ceresti se misca in jurul planetei Pamant, insa Galileii sustinea un Univers fara de inceput si infinit... ceea ce a contravenit invataturii Sfintei Scripturi, iar Biserica Romano-Catolica s-a ridicat si in apararea sistemului solar geocentric (acceptat de filosofia aristoteliana, explicat de Ptolemeu din Alexandria si acceptat si de Sfintii Parinti intrucat acesta era recunoscut in unanimitate de comunitatea stiintifica a vremii)... nu vom intra in amanunte.
Ironia face ca cel care a introdus sistemul solar heliocentric atat in stiinta cat si in telologia romano-catolica (cat si in cea ortodoxa) sa fie un preot catolic polonez, Nicolas Copernic.
Sa nu uitam ca teoria Big Bang ului a fost propusa tot de un preot catolic belgian, Georges Lamaitre.
Biserica Ortodoxa, in perioada Renascentista si dupa aceea era sub jugul otoman in marea ei majoritate... deci nu s-a putut implica in discutiile stiintifice si teologice ale vremii, pentru ca nu s-a bucurat de libertatea vestului (in majoritate romano-catolic).