Cuviosul Siluan Athonitul accentua mereu și mereu necesitatea dobândirii Duhului Sfânt pe calea rugăciunii neîncetate și a smereniei. Dumnezeu nu poate fi cunoscut însă de mintea care speculează abstract despre El sau în marginea Scripturii, ci numai de mintea care, în stare de rugăciune curată (deci în smerenie!), participă nemijlocit la însuși modul de existență al lui Dumnezeu și devine asemenea lui Dumnezeu în Duhul Sfânt. Pentru a se putea însă uni cu Dumnezeu Cel în Treime, omul trebuie să renunțe la egoismul său adamic, la voia sa proprie, la conceptele sale, la imaginația sa, care toate pot deveni vehicul al amăgirii demonice și autojustificării și autoedificării omului, ridicând tot atâtea ziduri și obstacole în calea venirii și intrării Duhului Sfânt și a vieții lui Dumnezeu în om.
|