Ma intorc in timp, in copilarie - nu mai am griji, mi-e foame, mi-e somn (dar nu ma refer la oboseala fizica din cursul saptamanii), senzatia lucrului implinit il retraiesc de fiecare data cand particip lasand grijile deoparte. Altfel, daca nu-mi pot muta gandul de la ele (se mai intampla si asa), traiesc o grija si o oboseala perpetua.
Insa pentru noi, pentru mine si sotul meu, ziua se termina abia dupa ruga de seara - Paraclisul Maicii Domnului.
|