Prin cantitate vine calitatea.
Cantitatea forteaza mintea sa inteleaga si inima sa simta. Odata pornite..nu le mai poti opri. Atunci.. vine Calitatea!

Apoi, mai e un aspect ce nu trebuie neglijat! . Fiecare om este unic si de aceea este foarte important ca fiecare sa caute sa se cunoasca pe sine. Numai dupa ce s-a cunoscut (prin spovedanie curata si sincera in fata duhovnicului)va intelege singur ce ii este de folos.

Pentru ca (spre exemplu) unul care este obisnuit sa doarma putin va face lesne rugaciune noaptea. Dar unul care adoarme devreme va face cu anevoie priveghere. Intrebarea este: Cine jertfeste mai mult? Acela care firea ii ajuta sau celalalt?
Asa cred eu ca trebuie pusa problema. Totul e jertfa. Si rugaciunea multa si postirea aspra si metaniile, totul.

Important este sa vrei sincer sa jertfesti ceva din tine. Fie ea rugaciune sau post sau metanie. Pentru ca fara dorinta sincera nu esti decat un instrument ce indeplineste ordine. Ori Domnul ne vrea sa fim prezenti cu inima nu roboti.
De aceea si raspunsurile pe care le peimim de la duhovnici nu este bine sa le dam si altora. Ele sunt particulare. Fiecare primeste cat poate sa duca. Niciun gram mai mult! Dar cine socoteste cat poti duce? Domnul prin DUHOVNIC!
Cat face si cum face altul, problema lui. Eu fac cat pot. Ce nu pot merg la duhovnic si ii spun, avva atat pot. Mai mult, iarta-ma dar nu pot! Daca imi ceri atunci roaga-te sa-mi ajute Stapana ca eu singura nu pot duce!

Cam asta-i cu rugaciunea. Intai cauta sa vezi cat si cum poti da. Apoi, jertfeste din tine ceva! Atat cat poti. restul, mila Domnului.