Daca citeai mai cu atentie sursele acelea de informare, vedeai ca tradarea s-a pedepsit cu moartea pana dupa al doilea razboi mondial. In UK de exemplu, ultimul executat a fost in 1946.
Norvegia abolise pedea cu moartea de multa vreme, au reintrodus-o dupa razboi pentru a executa tradatorii si au scos-o din nou.
Asta e un exemplu de cum se aplica practic principiile. Normal ca in timp de pace, tradarea e mai mult un concept teoretic, de aceea nu se recurge la pedpse extreme.
Dar aici am deviat putin de la subiect : in antichitate multe se pedepseau cu moartea, lucruri mai putin grave decat tradarea.
In Religiile vechi e ceva comun ca o lege sau ordin imperial sa fie dublat de sustinerea clerului.
Daca regele spunea ca e rau sa pictezi chipuri umane, clericii aduceau o intarire “divina” acestei reguli, predicand ca insusi Dumnezeu nu doreste sa fie pictate acestea.
Era o practica si in evul mediu de fapt.
Toate exemplele pe care le-ai dat de fapt le-am explicat, din pacate nu ai luat in seama ce am scris.
Cruciadele au avut ca scop recucerirea teritoriilor pierdute si castigarea de domenii in orient, inchizitia a dorit preluarea averii evreilor bogati din Spania, vanatoarea de vrajitoare a fost o practica de razbunare, asa cum a fost si in comunism cu turnatul la securitate.
Religia a fost doar spoiala, pretextul de suprafata, sub care tu nu vrei sa vezi, sau te faci ca nu vezi, pentru a-ti sustine ideile antireligioase.
|