View Single Post
  #127  
Vechi 22.09.2010, 13:48:06
second_choice second_choice is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 17.05.2010
Locație: Bucharest
Religia: Ortodox
Mesaje: 3
Implicit

@dragadraga:

Cred ca eu am fost cea cu teoria pastilelor care taie legatura cu divinitatea – si poate s-a inteles gresit , eu lipsind de nuanta exprimarea.

Desi forumul e crestin, asta nu exclude stiinta – in nici un caz, decat pentru cei lipsiti de discernamant. Ba din contra, Dumnezeu ne-a lasat inteligenta pentru a cerceta si descoperi. Iar stiintele sunt instrumente prin care, din diverse perspective, Dumnezeu ne-a oferit posibilitatea sa putem intelege mai bine mecanismul si frumusetea divina. In ceea ce priveste medicii, ei sunt doctorii trupurilor noastre, asa cum preotii sunt doctorii sufletelor noastre. Si alte stiinte au rolul si rostul lor si impact asupra omului. A fi crestin – e doar una din laturile ce ne compun ca oameni, respectiv latura spirituala.

Sfaturile tale le gasesc extrem de pertinente si de echilibrate. Ai nuantat tu in locul meu –la faza cu pastilele si multumesc pentru asta: da, in ultima instanta. Eu consider ca in rezolvarea oricarei probleme de orice tip, o conditie primordiala inspre vindecare este mentinerea constiintei cat mai treaza pe cat cu putinta. Gasesc rar pareri medicale atat de echilibrate in analiza tuturor factorilor si din mai multe perspective.

@Micael: prin tine – am aflat si eu intr-un final cum se numeste ce patesc destul de regulat “paralizia in somn”, hypnagogia. Incepusem deja sa ma clarific din mai multe perspective, insa imi mai lipseau bucati din puzzle. Multam’ mult! Inca o data nu pot sa nu constat ce frumos lucreaza Dumnezeu prin oameni!

@catisma:
Eu cred ca duhovnicul care ti-a dat dezlegarea pt a te sfatui cu oamenii – este un om extrem de intelept, numai prin faptul ca are discernamantul ca adevarul si intelegerea unui lucru e precum un puzzle, nu se afla tot in aceeasi pravalie. Ci este compus din bucatele, exact cum e compus si omul: o parte spirituala, una psihologica, alta psihiatrica, alta de stil de viata si alimentatie, etc.

Si daca el te-a “aruncat” in lume, stiind bine ca Dumnezeu te va conduce catre o rezolvare, fiind constient ca lucrurile sunt complexe si din mai multe perspective – atunci poate ar trebui sa tii cont de acest lucru in introspectia ta asupra problemei – si sa iesi un pic din sfera ca “imi trebuie UN OM care sa ma indrume”. Omul care deja te indruma e chiar duhovnicul tau. El nu a abandonat misiunea, ci a fost constient ca nu e singurul detinator al adevarului, la el fiind doar partea spirituala si ce tine de rosturile in acest sens – pe care de altfel , indiferent prin ce trecem – in calitate de crestini, trebuie sa le urmam. Ba mai mult, fiind la fel de constient ca Dumnezeu ne arata adevarul intr-o forma ori alta.

Asadar, parerea mea este ca numai relaxandu-ti fiinta – atat cat mai poti dupa toate aceste runde nesfarsite – sa faci un prim pas in a iesi din sfera exclusivista a “UNUI OM pe care il cauti”, directionandu-ti asteptarea si cautarea eronat catre/de la acel UN OM – deodata ce si preotul te-a indreptat catre un puzzle, constient fiind de complexitatea situatiei tale si de diversitatea perspectivelor ce trebuie abordate. Si sa iti extragi de la fiecare si sa culegi bucatica cu bucatica informatia – usor usor incepand sa se deschida si porti noi inspre rezolvare.

Suntem indemnati catre o buna masura a lucrurilor – dar nu o putem atinge si intelege, pana nu ne deschidem in fata posibilitatilor si diversitatii perspectivelor, astfel incat sa ne luam gramajele bune din fiecare perspectiva si sa incepem sa ne echilibram mental , trupeste si sufleteste.

Pentru asta cred ca un prim pas ar fi – poate pare usor deraiat – insa cred ca ar fi acceptarea fenomenului si in locul luptei cu el sau opunerii de rezistenta (fiinta fiind panicata undeva in subconstient si terifiata de aceste repetiruri) sa incerci sa il investighezi, devenind atenta la detalii, frecvente, mesaje, imagini, sunete, etc si lansandu-ti mintea deschisa catre asocieri diverse din varii perspective, cu cea spirituala in frunte.

Cu alte cuvinte sa iti iei inima in dinti si sa-ti “cunosti invadatorul”. Cunoscand invadatorul, incepi sa detectezi care parte din tine e vulnerabila si de ce. Usor usor incepi sa te conectezi la sursa problemei, la fisura din tine care a dat loc acestor lucruri si poate asa deschizi si canalul cu divinitatea capatand o mai varie perspectiva asupra lucrurilor.
Pe masura ce faci acest lucru, este important de vazut si o perspectiva medicala (psihologic, psihiatric, alimentatie, sport, etc) – pt a obtine o imagine cat mai buna de ansamblu, in sustinerea si completarea celei spirituale.

Este f posibil ca actionand deodata din varii perspective – sa reusesti sa reiei controlul asupra vietii tale. Sa-ti dai acel declick din care sa poti merge mai departe.

Daca ar fi sa te rogi catre imbunatatirea unui lucru de la Dumnezeu, dupa parerea mea aceea ar fi rugaciunea prin care sa ceri Domnului “darea duhului discernamantului si-al intelegerii lucrurilor”. Daca pleci pe premisa ca il ai deja, cred ca e o premisa eronata – pt ca niciodata nu avem indeajuns discernamant pentru a traduce tot ceea ce traim, simtim si ni se intampla. Suntem limitati in cunoastere si buna judecata si cantarire a lucrurilor.

Trebuie sa ramai deschisa real (la nivelul intregii tale fiinte, nu doar verbal – ci gand, cuvant si actiune) la toate perspectivele, chiar daca temporar nu reusesti sa faci toate asocierile a ceea ce traiesti cu fiecare perspectiva in parte, iar apoi sa le conexezi pt o imagine de ansamblu. Iar fiecare asociere tb facuta cu o buna masura si in echilibru cu celelalte, chiar daca initial ai clatinari si tendinta de-a extremiza. Aceasta se regleaza cu atentie, pas cu pas. Per total ele compun un adevar si apoi si-o cale si-o solutie.

Deocamdata, eu inca detectez la tine o pironire in rosturile bisericesti – ceea ce dincolo de-un prag firesc al acestor lucruri – adaptate pt un om cu o situatie mai deosebita decat a altora – gasesc a fi o extrema periculoasa, prin insasi faptul ca te “inchide” catre restul perspectivelor care vin in sustinerea acestor rosturi, duce la extenuare si o invartire continua in cerc. Si inca unul vicios.

E doar ceea ce eu percep la tine. Sper s-o iei la rece si obiectiv!

Daca ar fi sa spun si mai mult – ti-as mai spune sa iti faci si-un chek-up medical complet pe toate zonele, de regula astfel de socuri si stari prelungite de nesomn, stres, extenuare –care la randul lor afecteaza si celelalte planuri ale vietii (afectiv, emotional, etc)- duc la diverse dereglari si boli in corp. E bine sa le ai in vedere din timp. Totul este interconectat. Nimic nu e de sine statator. Just take care!

Multa sanatate si mult bine!