Păcatul este ofensă adusă lui Dumnezeu.
Într-o frumoasă predică duminicală, l-am auzit pe pr. Galeriu, cu drepții să-l odihnească Domnul, explicând etimologia termenului de "păcat". Potrivit sfinției sale, în limba greacă acest termen vine de la un vechi verb vânătoresc care însemna "a greși ținta" sau "a trage (săgeata) pe lângă". Așa cum se întâmplă de obicei, explicația etimologică ne înțelepțește, întrezărind despre ce e vorba: ținta omului nu poate fi alta decât îndumnezeirea sa. Viermi suntem fără El și crâmpeie de dumnezeire suntem cu El. Că nu prin natură, ci prin comuniune cu creatorul său este omul culmea creației vizibile. Cel care păcătuiește este asemenea celui trimis la vânătoare, dar care a greșit ținta și se întoarce fără vânat la stăpânul care l-a trimis. Păcat !
|